călătorind prin viață

întâlnești de tot felul

ades ne întretaie drumul

figuri efemere

ca de pildă vânzătorul

de ziare ambulant

sau doamna în vârstă care

în timp ce aștept trenu-ntr-o gară

îmi vinde gogoși calde

și cafea la pahar;

la prima cotitură a timpului

amintirea li se pierde în uitare

am întâlnit însă căprioara haker

mi-a golit contul mi-a

smuls de sub talpă covorul

cu luna și cerul și fiind în stare …

Viaţa nu-i un vals...

Viaţa nu-i un vals
să-l dansezi după toane,
ia aminte că impune şi canoane,
mai vechi, mai noi cutume
fac legea, nu se spune
nicăierea explicit
cin’ le-a dictat şi unde,
dar un proscris ajungi
fără să vrei
cât ai bate din palme,
când viaţa nu-i un vals
şi nici floare de tei...

liniștea de acasă

masa patul

noptiera cu droguri zilnice

icoanele pictate pe lemn vechi

amorțite sub umbra răsăritului

cădelnița în miniatură unde aprindea de-o vreme

boabe de tămâie duminicile

nici ea nu mai știa de ce

motivul se înstrăinase peste munți

poate așa se simțea aproape

crescută în arome bisericești

își asemuia părintele unui arhanghel

coborât de pe pereții lăcașului…

parcă-ai fi Eva

măr muşcat sânu’-ţi pare

neîncetat plângi

coliba-mi o fi mică

…la fel mi-o fi şi gândul

Tanka (tan=poem, ka=scurt): Scurt poem de origine japoneză, mai vechi ca haiku-ul, din cinci versuri, cu 31 de…

eu nu ştiu să te ating te plângi prin univers

cuvântul mamă
înfloreşte
până şi stânca devine om

2013

Șampanii, zarvă, fracuri, fum, paparazzi, toasturi,

Mese în alb de ură cu clinchet de argint...

Mă-ntreb, ce-are oglinda strigându-mă-n Peer Gynt

Că scump aș fi ca marfă la topitor de nasturi?

Pe lemn de brad, mai bine, ți-ar sta autograful,

Că n-ai găsit în lume măcar un drum de leac,

De-aceea-ntreaga cuhnă miroase-a ''Wild Duck''.

Hai să începem danțul, din tot s'-alese praful!

Ai strâns o viață slove, cochilii…

birocrația aceasta a sentimentelor

mă împiedică să îți scriu prin scrisori

nici tu nu mai te uiți in cutia poștală asaltată de facturi

de parcă ar trebui să timbrezi

fiecare idee fiecare emoție



cel mai puțin onest este faptul că întotdeauna sentimentele vin

cu întârziere derapează nepermis de mult

oamenii au facturile restante și nu poți să-i aduci la prezent

pe zero



oricât ai fi de uman birocrația îți

taie în felii…

viața

pistă obscură de persuasive zboruri

oameni de gheață

surghiuniți de săgeata crivățului

agățați uneori de aceeași mătură

sfidând/scrutând depărtările

pinguinii singurătății

și-au făcut cuib în iarna noastră

încălzind între pene

amintiri degerate

destinul își savurează

noua felie de tort

garnisită cu zăpadă

frișca se dă pe cartelă

gustatul provoacă hipotermie

suflete…

nu mai e de-acum nicio diferenţă între dimineţile tale

toate poartă în ele aceleaşi  singurătăţi

iar tu ai obosit să mai fii singur

toate poartă aceeaşi uniformă de mort

intri în ea ca-ntr-un magazin second hand

alegi un bufon cu o cicatrice pe obrazul drept

asta îl face mai uman cu tot rânjetul lui forţat

intri în liniştea lui

te închizi în ea

chipul tău oscilează între tristeţe şi zâmbet

vine o pasăre…

Haiku (XXII)

umbre de cocori

peste ogorul arat

caligrafie

Haiku (XXI)

foşnet de frunze

sub paşi de om obidit

făr’ ecou…

eram singurul cosaș
pe o pleoapă de trei lacrimi
șanțurile picurau răsărituri
îmbrăcate noncolor
tabloidele se topeau
țurțuri sub abur de real
murmur de crini
în șoapte de crez
ambele comandate
aperitiv
servitoarele

pe coji de nucă
sunt în genunchi

capul și coada
alfa sau omega
scrumul
fumul
amintirea
visul
și curcubeul cu filtru
din surcele de vânt

Nu-mi găsesc locul nicăieri

 Copil

 Încrustat în vraja ierbii

 Aromind visări cu astre

 Ochi de opal în căutarea stelei-pereche

 Nestăvilitul dor care mă ridica din iarbă nopți la rând

 Acolo undeva  eram acasă

 Aici  doar  fir de rouă

 În cupa însetatei flori

 Și mulțumeam pământului

 Că m-a primit

 Cum neastâmpăr gândul n-are

 Prin vremuri am umblat din…

Viața din tabloul cu pioni

Când viața din tabloul cu pioni

Se risipește blând pe trotuar,

Discernământul ei din neuroni

Se ascunde docil în sanctuar.

Recuperat…

Voi sparge toate oglinzile

în care lumea ne obligă

să ne privim -

ca două obtuze reflexii.…

Fum pe uliţă -

gerul curge pe pământ

a întuneric

o filă de poveste

aprinde focu-n sobă.

Tanka

soarele de lut

din când în când zâmbește

vârcolacilor

în bezna ce se-ntinde

privesc prin cioburi arse

 E. M.

Hai să spunem lucrurilor pe nume:

între cer și pământ, în spațiul eteric,

 levitez pe orbite incerte,

când mai sus, apoi mă întorc la lut

și iarăși gânduri din franjurii nopții

mă propulsează în neant

cu dorul de a ține bolta necuprinsă pe umeri

cu mâinile pline de stele...

luminez cărările pașilor…