tot mai puţini tot mai trişti
cu idealuri moarte-n faşă
privim cu neputinţă-n jur
la hăul ce adânc se cască
şi nime nu-i să ne salveze
în clipa cea de cumpănă
roşu soarele-n amurg
picură o lacrimă
Adăugat de ELENA AGIU-NEACSU la Ianuarie 31, 2020 la 6:02am — 2 Comentarii
Adăugat de Costel Zăgan la Ianuarie 30, 2020 la 7:28am — 3 Comentarii
DARLING
(Dragoste târzie)
Azi ajuns în pragul bătrâneţii,
Mâzgălind hârtia ca un tont,
Au rămas, din ce-am creat, scaieţii
Şi-un creion pe jumătate…
Adăugat de Ionel Mony Constantin la Ianuarie 30, 2020 la 12:30am — 5 Comentarii
Adăugat de Costel Zăgan la Ianuarie 29, 2020 la 6:13pm — 3 Comentarii
de la fereastra sa
îngerul cu aripa ruptă
privește in zare
vântul clădește timpului
uitarea
ca într-un abator
cu amintiri sugrumate
sunt clipe in care visele devin cenușa timpului otrăvit
în criptă tăcerea știe să numere
timpurile însingurării.
Adăugat de Darie Giurgiu la Ianuarie 28, 2020 la 11:28pm — 2 Comentarii
De ce?
de ce să te minți
pe tine
pe alții
că ești bine?
când tu învârți folii și muguri
in ideea că ziua de mâine va fi bună?
de ce să minți
când seara de seara-
n pat te foiești
și la oameni țipi
printre cioburile geamului
spart
la fel precum a ta persoana
de altădată.
udat-n apa rece
copacii de afara îmi fac cu mana
aș face o plimbare
un du-te vino
fără capăt
printre ei și betonul greu.
Adăugat de Popescu Albert-Sebastien la Ianuarie 28, 2020 la 1:20am — 3 Comentarii
Pe călcâiele crăpate numai de iubiri săpate aveau urme pașii tăi
tălpile bătătorite, sângerânde și zorite
înfloreau de vânătăi
dintr-un sâmbure de vină prindea spinul rădăcină și-ncolțea fără temei,
la răscruci, vârtej de fumuri, doruri fumegau pe drumuri, creozot în ochii mei
amalgam de plâns și vrere, corindon ce-ți dă putere, și de-ai vrea și de n-ai vrea
să-mi vânezi printre creneluri fluturii de prin cerneluri ce-ți tulbură viața grea
ca și…
ContinuareAdăugat de Rădița Răpeanu la Ianuarie 27, 2020 la 10:00pm — 6 Comentarii
În fiecare zi îți faci o toană:
Ești când Pizarro, când Cortes;
O sângeroasă amazoană...
Și eu, de-al dracu, te urmez.
Vânezi prin munți, prin sanctuare,
Prin colonia de plancton,
Vânezi prin petele…
ContinuareAdăugat de nicolae vaduva la Ianuarie 27, 2020 la 8:30pm — 8 Comentarii
Respiră zorii-mprăștiindu-și ceața
și-ți curg prin păr câmpiile cu maci;
Când ochii tăi sunt soare și când taci,
în stoluri se topește dimineața.
Te disipezi în freamătul de vânturi,
atomii tăi iau forme de păduri;
Sălbatică îmi ești - ca lupii suri,
ce cuceresc noi ape și pământuri.
Prin norii cumulus îți porți sărutul
ploios,…
Adăugat de gabriel cristea la Ianuarie 27, 2020 la 5:00pm — 14 Comentarii
Să nu crezi că m-am rătăcit, de când am devenit arheolog uit să-mi iau busola,
dar norocul mă ține de mână și-mi spune sapă aici;
Nu pun întrebări, uneori găsesc câte o legendă amestecată cu mâl,
alteori un pumn de fiare,
dar cel mai tare m-am bucurat când am descoperit un râu…
ContinuareAdăugat de gina zaharia la Ianuarie 26, 2020 la 8:00pm — 8 Comentarii
nu suport privirile peste umăr
parcă ar fi conffeti aruncate pe niște străzi goale
nici desene pe asfaltul din fața casei mele nu-mi plac
îmi amintesc
de un ghid care mi-a trimis gândurile
în parcul de distracții…
Adăugat de gina zaharia la Ianuarie 25, 2020 la 7:52pm — 13 Comentarii
Nimic, din asta, nu mă scoate,
Pot să mă pun cu susu-n vale,
Mai mult de-atâta nu se poate;
Voi fi mereu un coate goale...
Un linge blide prin cantine,
Un dus cu pluta, mort de foame,
Un visător de lucruri…
ContinuareAdăugat de nicolae vaduva la Ianuarie 25, 2020 la 4:30pm — 10 Comentarii
un număr imens de copaci s-au dezgolit
de când am fost expulzat din acel corp
e o bătălie continuă între nou-născuți
strigătul mă așază undeva în apropierea polului nord
e mult alb aici și niciun…
Adăugat de Djamal mahmoud la Ianuarie 25, 2020 la 10:30am — 5 Comentarii
aș putea să învăț să visez
dacă nu mi-aș înghesui
singurătatea în cochilia unui melc,
am uneori cu mine sufletul
când nu-l las într-o carte
precum aș păstra o floare
un zâmbet sau chiar un fluture,
în timp ce le sărut,
femeile mele ce-și pierd cerceii în iarbă
spun că…
Adăugat de Darie Giurgiu la Ianuarie 25, 2020 la 9:00am — 8 Comentarii
Întâi de undrea
de o sută de ani
orologiul în turnul mitropoliei
își scutură uitarea din pletele ninse
de însângeratele ierni scurse
bate cu glas dogit un centenar
ceas aniversar al unirii românilor
îi ține isonul și dau onorul
escadroanele militare
tresare prundul Dâmboviței
undele se tulbură într-un gest pietos
din negura istoriei răzbate în noapte
ecou de strigăte victorioase de eroi
cădeau pe altarul patriei
cu…
Adăugat de giurgiu maria la Ianuarie 25, 2020 la 12:33am — 5 Comentarii
Ne-am dezvăţat de Ţărnea ori de Creangă,
De verbul lor “obtuz” şi “perimat”;
În neuroni, un suflu germinat
Uzăm, din când în când, pe post de spangă*.
Vibrăm la scris confuz, “parazitat”;
Ne-ar trebui la suflete o rangă
(Când „te iubesc“ e-un sunet de talangă),
Să le deschidem ivărul blocat.
A re-nvia în sine o poiană,
Din ofilite “Flori de mucigai”,
În care slova n-are nicio rană,
Iar…
ContinuareAdăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 24, 2020 la 10:45pm — 12 Comentarii
Miroase-a floare-albastră de poiană,
se simte gustul dulce-amarului izvor;
O pasăre din noaptea dumbrăveană
s-a ascuțit pe ceru-ncremenit, în zbor.
Se zbate-n ochi un codru de aramă
sub buciumul ce sună seara pe un deal;
Nemuritoarea lună își destramă
surâsul rămuros și-apune pastoral.
Din lac…
Adăugat de gabriel cristea la Ianuarie 24, 2020 la 4:39pm — 4 Comentarii
Ultimile stele pe stomacul gol
o pastilă de pornire
o cafea cu rochia până-n pământ
o poezie-două să-mi dezmorţesc degetele
un zâmbet superior să sperii fantoma nopţii
o retragere strategică în bibliotecă
după
emil brumaru
şi
alţi neciopliţi
ca
Domnia…
Adăugat de Costel Zăgan la Ianuarie 24, 2020 la 1:30pm — 6 Comentarii
în ziua aceea târzie,
din anul acela pasat,
într-un zandan, pe-o fâșie,
fără niciun semn m-au lăsat...
paznicii, în turn de beton,
cât din ficat am urlat,
și-au pus la urechi…
ContinuareAdăugat de nicolae vaduva la Ianuarie 23, 2020 la 6:00pm — 8 Comentarii
în noaptea asta nu se moare
și nici nu s-a murit vreodată
câte o stea timid răsare
din lacrima pe cer brodată
mai plouă doar pe la ferestre
o ploaie rea o ploaie deasă
și lasă îngerii drept zestre
iar veșnicia-o dă mireasă
cireși în floare-i pun năframa
prin fluturi albi o-ntreb de mama
Adăugat de Chris la Ianuarie 23, 2020 la 8:00am — 16 Comentarii
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
1999
1970
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor