Să mergem  mai aproape de izvoare, îi spuneai cu inima dogorind,    e lună plină, curând va coborî la pieptănat să-ți vadă chipul, am auzit că așa nu te vei teme de pietre, nici vei flămânzi într-un strigăt de toamnă, în pumn să porți un ban din loja întemnițaților, cu siguranță va pleda pentru catedrale înalte cât sufletul. Apoi ai înnodat sacul în care strânseseși vorbe împătimite, l-ai îngrop…