nu doar dinţii de foc ai străzilor îmi macină trăirea mai sunt şi bătăile aripilor cele ale gândului care lovesc nestingherite prin mai toate cotloanele dorinţelor şi ispitele singurătăţii de fiecare dată când îmi scutură mersul de odaia inimii mă împovărează cu ceva capacităţi ale ferestrelor sparte cu o forţă necunoscută apocaliptică-n cioburi durată în capcana lutului mai prind ceva timp pentr…