nu doar dinţii de foc ai străzilor
îmi macină trăirea
mai sunt şi bătăile aripilor
cele ale gândului
care lovesc nestingherite
prin mai toate cotloanele dorinţelor
şi ispitele singurătăţii
de fiecare dată
când îmi scutură mersul de odaia inimii
mă împovărează cu ceva capacităţi
ale ferestrelor sparte
cu o forţă necunoscută
apocaliptică-n cioburi
durată în capcana lutului
mai prind ceva timp
pentr…