ÎNSEMNE CULTURALE
în verde mă pierd (valentă)
în verde mă pierd
şi-n braţe strâng
copacii
’nalţi din
crâng
în verde mă pierd
trec de uluci
pupeze-n
cânt de
cuci
în verde mă pierd
sus pe colnic
eu mângâi
iarba-n
spic
în verde mă pierd
ca-n nişte văi
adânci din
ochii
tăi...
Stanescu Valentin
Dane, să ne bucurăm de verde cât îl mai avem. În primăvara aceasta am pierdut câţiva mesteceni cu coaja albă, de 5 m înălţime, iar în zona lor nu mă mai pierd în verde. Seceta continuă este o realitate, o consecinţă criminală a tăierilor de păduri la nivel de ţară... Să ne mai pierdem în verdele imaginar al cuvântului şi să ne oferim emoţie!
Luni
Chris
da, frumos, ultima da o senzatie de profunzime...
Joi
Stanescu Valentin
Da, Chris, mă întreb dacă planeta noastră actuală ar fi fost cu adevărat albastră am fi urcat la sute de km să o vedem verde? Verdele e viaţă, verdele e iubire, unirea luminii cu mineralele pământului şi îmbrăţişarea aerului, e hrana fiinţelor... Mulţumesc pentru vizită.
Joi