Labirintul anotimpurilor are întotdeauna întoarceri

          Spuneam, cândva, că un poet se cunoaşte după fascinaţia pe care o exercită asupra lui elementarul, simplul şi efortul lui interior de a căuta cheia ideală a tuturor misterelor care-i hrănesc ființa. Și odată găsită, cu ea va desfereca lacătul acelui labirint interior din jurul adăpostului ce găzduiește sufletul, unde e, stabilind după sunet direcţia galeriei subterane ce sălăsluiește spiritul. Dante cu al său verset «nu este durere mai mare decât să-ţi aminteşti de clipele fericite în vreme de restrişte», considera că acest labirint este destinat rătăcirii, ori eu, dimpotrivă, cred că amintirea fericirii trăită cândva te întăreşte în cea mai grea restrişte. Sunt primele gânduri care îmi vin după lectura cărții de poezie a doamnei Vasilisia Lazăr, intitulată „Anotimpul întoarcerilor” apărută în 2016 la ed. Armonii culturale. Cu certitudine, poeta din Vrancea are acea aplecare predominant anticipativă spre poezia confesivă: a fragmentarismului în redarea trăirilor secvenţiale, a ipostazelor reflexive de comunicare, a mânuirii întâmplării şi euforiei prelungite în trăiri secvențiale.

          În versurile poetei Vasilisia Lazăr, se simte o uşoară nostalgie adolescentină tutelată de tristeţea abandonării, un labirint interior uşor derutat: „sunt cea mai fericită poveste/din toate câte s-au scris… (dar) …păstrez în suflet talismanul versului meu/și se întâmplă adeseori/să-mi fie de ajuns că te întâlnesc/și că mă citești” (Eu). Valeriu Anghel, cel care prefațează cartea de poezie invocă, în mod fericit, spusele lui Socrate. Citez: „Iar sufletul se vindecă cu vorbe frumoase, care să nască în el înțelepciune” și că „multe din poeziile Vasilisiei Lazăr sunt transfigurări iconice ale unor foarte intense trăiri”. Trecând, peste un lung şir de întâmplări mâhnite, din temniţa sufletului, prin ferestrele libertăţii, înspre alte gratii ale cuvântului (poezia), poeta vrânceană îşi creionează numai acea parte a eului lăuntric cu o anumită degajare şi blândeţe caracteristică sexului frumos: „sunt o carte/agățată pe catargul sufletului/și cresc în fiecare zi/cu o filă”, pentru că, spune poeta „slovele mele sunt limpezi/nicio virgulă/nu desparte ceea ce a fost/de ceea ce este” (Doar o carte).

          Oscilând între cele două stări sufleteşti; a incantaţiei interiorizate în faţa lucrurilor (tentaţia afectivă) şi a meditaţiei nostalgice asupra locurilor pierdute mult rămase în urmă (tentaţia raţională), de remarcat la distinsa poetă prospeţimea senzaţiei imagistice şi limpezimea sintagmei: „trec strada umăr la umăr cu nostalgiile” și sufletul invadat de „iubiri pierdute-n zare”, alteori „un rest de fericire”. Într-un anotimp, în care undele „fondului de trăiri afective şi ideatice intră cu dificultate şi mult modificate în raport cu natura lor reală”, cum l-a definit, cândva, L. Ulici vorbind despre poezia tânără, Vasilisia Lazăr se înscrie pe orbita poeţilor militanți pentru frumusețile umane și șlefuitori în „diamantele sufletești” ce se plasează într-o stare de confort spiritual specific poeziei pentru adolescenţi, care îşi ating în acest chip nobilul scop de a sensibiliza, de a împărtăşi, din bucuriile şi frumuseţile sufletelor lor pe toţi cei îndrăgostiţi de poezie. Şi prin poezie, voind să îmblânzească şi sufletele celor celor care nu s-au înfruptat din plin cu dulceaţa copilăriei, ori trăiesc cu amintirea ei. Și nu doar cu amintirea, ci mai ales prin filtrul cu care îşi exprimă emoţia din propriile trăiri. Cităm din poezia Pustiu: „Arar se-aud în șoaptă cuvinte-nfiorate/Adoarme lesne seara și stinge vâlvătaia,/Avem pe zi ce trece mâini tot mai înghețate/Și ne cântăm pustiul și goală ni-i odaia”.

          Vasilisia Lazăr e poeta la care elementele tabu: apa-focul-ferestrele din vise-ploile, îi dau o imagine picurată printre amintiri „născute din sumbrele cețuri” ale realităţii („privesc pe fereastra brodată de ger”). „Toate miros a trecut” spune poeta, doar sufletul („în pustiitul suflet mai zboară un golumb”) îşi mai înalţă agonia spre acele întinderi învinse de elemente obsesive: „nisipul din clepsidră curge încet/nu-i văd capătul-/e doar o vârstă/când s-a mai sfârșit un vis.” (Quo vadis).

          În poezia de dragoste, Vasilisia Lazăr revine spre a reconstitui cu fiecare poem scris „prin anotimpurile calde ale iubirii”, mereu şi mereu acel cal troian al întoarcerii către înţelegerea adevărului, luminii şi frumuseţii din iubire: „ziua aceasta mi-aduce aminte de mâinile tale/crengi înflorite în care cântau privighetorile/până făceau să danseze seva copacului/azi, fără tine,/slova mea pare un greiere rătăcit/prin ierburile mult prea înalte/din ultima lună de vară” (Vara sufletului meu). Sau: „ierburile își descântă una alteia de deochi/luna le seamănă argint în plete/eu mă așez lângă pomul din fața casei/și scrijelesc cu litere amare/soarta mea și a ta” (Asfințit). Alteori, poezia sa a ţâşnit spontan din lumea mirifică a copilăriei („am alergat apoi sub nucul copilăriei și am plâns”), din noianul gândurilor uitate odată cu trecerea din adolescenţă spre maturitate prin labirintul anotimpurilor: „Port anii copilăriei mele și funda/pe care mi-o prindea întotdeauna mama în păr… Doamne, aruncă-mă până la ultima păpușă din mine!/strig…” (Ca-ntr-o matrioșka vie). Din dorința de a-și strânge în brațe părinții, ori a se îndrepta spre poruncile Părintelui Ceresc, Ziditorul tuturor, Vasilisia Lazăr are și nostalgia ființelor dragi trecute în neființă: „mi-a povestit mama de dimineață/că a visat ape tulburi/și că tata o tot chema la el, de undeva de sus” (Icoană). Când „praf de rugină are azi viața… sfâșietor se tânguiesc aducerile-aminte”, spune poeta: „ghemuită în bucla sorții/mama îmi mângâie genunchii juliți/și-mi caută prin gânduri/întristările (Ecou).  Ori: „apoi bunica se face ulcior/ori poveste/eu mă întorc în rama veche/pentru încă o veșnicie/alături de alte poze îngălbenite” (Regăsire). Toate anotimpurile sunt prezente în poezia autoarei din Vrancea, însă iarna și toamna au farmecul lor. „În iarna ce-mi bate la poartă”: „castanii saltă din umeri a neputință”, iar „greierii nu mai cântă”. Cititorul va parcurge, așadar, o carte cu liniștitoare ritmuri de poezie modernă faţă în faţă cu atâtea incantaţii lirice (desfășurate în simplitatea și rostirea unui „cântec din altă lume”). În mare, cartea e o invitaţie lirică de a încerca să evadăm din lumea copilăriei, în lumea misterelor păzite cu strășnicie de Creator. Poezia din acest nou volum se citeşte în matricea logistică a unui cântec orfeic asemănător unui extemporal la inimă care a fost construit să transforme acest ocean de gânduri, într-o oază de lumină şi candoare. După aria de acţiune a poemelor (ceva între simbolism şi avangardă) distingem două tendințe ale poeziei sale de suflet: prima se valorifică mai mult prin lirismul imaginaţiei simbolistice uzând şi de metaforă, a doua se fixează pe text sau pe scriitura epică: „păstrez în suflet talismanul versului meu/și se întâmplă adeseori/să-mi fie de ajuns că te întâlnesc/și că mă citești” (Eu). Specificul poeziei sale impune, mai direct, o caracteristică în planul sensibilităţii cu specific pe confesiune, mărturisire, exprimare de sine şi mai puţin, imaginaţie.

 

                                               

                                                                                                         Tudor Cicu

 

 

 

Vizualizări: 163

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Azi, m-am întors din prisaca de la munte. Aflu, aici, că poetul (CEL CARE SCRIE DESPRE CEL CARE A SCRIS) e cel supus judecății. Putem vorbi cinstit de altcineva decât noi, spunea Cioran. Cu Cioran nu poți fi niciodată sigur. Dar, pot exemplifica dorința mea de a scrie despre cartea Vasilisiei, prin fraza care m-a cucerit deschizând cartea: „sunt cea mai fericită poveste/din toate câte s-au scris”. Ori, eu, povestea cuprinsului (din carte) m-a atras. Da! fericită poveste a scrierii și citirii acesteia.  

Insignă

Se încarcă...

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Singur în gară a utilizatorului Alex Anghel
cu 28 minute în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Singur în gară a lui Alex Anghel
cu 35 minute în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog lumea mea a lui Darie Giurgiu
cu 38 minute în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog lumea mea a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 38 minute în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog întâmplare a utilizatorului Dan Mitrache
cu 42 minute în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia secolului cibernetic a utilizatorului Costel Zăgan
cu 1 oră în urmă
Rădița Răpeanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Singur în gară a utilizatorului Alex Anghel
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Rădița Răpeanu îi place postarea pe blog Singur în gară a lui Alex Anghel
cu 3 ore în urmă
Rădița Răpeanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Triptic de toamnă a utilizatorului Rădița Răpeanu
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Chitic îi place postarea pe blog Pietrele Annei IV a lui Nuta Craciun
cu 6 ore în urmă
Lui Ion Lazăr da Coza i-a plăcut discuţia Textele de proză participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 (pag. a II-a) a lui Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Piesele de teatru participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Eseurile participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Poeziile participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Textele de proză participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 (pag. a II-a) a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Textele de proză participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 (pag. a II-a) a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Eseurile participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 7 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Textele de proză participante la Concursul „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, 2017 (pag. a II-a) a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 7 ore în urmă
Camelia Florescu a lăsat un comentariu pentru Vasilisia Lazăr (da Coza)
cu 7 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a lăsat un comentariu pentru Camelia Florescu
cu 7 ore în urmă

frecvență trafic

© 2017   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor