Mantaua lirică în poezia lui Ion Roşioru

                                                            Motto:

                                          „N-am avut ce face când pe-aici treceam

                                            Şi mi-a dat prin minte să mă uit pe geam”

                                                                                      (Serghei Esenin)

       Aşa cum au fost scrise, la vremea lor, rubayatele lui Omar Khayyam erau o „petrecere” a unor evenimente şi pilde în arena vieţii, o întrecere între viaţă şi moarte, cu zbaterile vieţii şi moartea ca ţintă finală. El, poetul acelor vremuri, gândea că toate se sfârşesc cu moartea şi că tor ceea ce i se întâmplă omului într-o viaţă, i se întâmplă cu un anumite scop. Chiar şi umilinţele, necazurile, durerile, nenorocirile, bucuriile şi speranţele, toate acestea i-au fost date ca „material” pentru arta lui poetică, pentru a-şi cânta dragostea şi alina suferinţele, neîmplinirile. Ion Roşioru, prin noul său volum de versuri „Mir(easmă) de nard” apărut la ed. Rafet, 2013 (115 p.), volum ce a fost încununat cu premiul Mircea Micu la Festivalul „Titel Constantinescu”, face un salt în timp şi introduce o nouă specie literară: elida. Nu este prima oară când întâlnim această specie literară în poezie, deşi, incantaţia unor versuri macedonskiene la noi în poezie, aveau să impulsioneze apariţia şi lansarea ei în literatură. Forma ei lirică o întâlnim şi la Esenin, în poeziile sale de dragoste, poezii formate prin împerecherea a două versuri rimate, cu un total de patru astfel de strofe. Ne aducem aminte de mult cunoscutele versuri: „Sania goneşte, zările se sparg./Bine-i cu iubita să te pierzi în larg” etc...

   Cartea „Mir(easmă) de nard” (nardul simbolizând floarea întâlnită pe culmile munţilor Himalaya, din care se extrag esenţele unor parfumuri) poartă subtitlul „111 elide” - specie de poezie cu formă fixă, cum spuneam - şi cuprinde, pe lângă alte teme, îndeosebi poeme de dragoste. Poemele au ca şi rubayatele omarkayyeme, cantabilitate şi mult lirism, dar, şi naturaleţea rostirii din cele mai frumoase sonuri ale poeziei populare. Întregind în intensitate tot ce ne putem închipui că înseamnă elida, ca poezie existenţială, reflecţie umană, asemănări cu bocetul metafizic al doinei ori baladei populare, împrumutând şi acele tânguiri din urmă ale poetului, tânguiri ce coexistă în acest discurs cu fiorii epitalamului, la un arsenal tipic de motive literare romantice şi post-romantice, Ion Roşioru refuză abstracţiunera şi suprarealismul din poezia generaţiei optzeciste ori ale poezie tinere de azi, în favoarea trăirii lirice. E ca şi cum a-i îmbrăca poeziei, mantaua eminamente lirică. Împerecherea a două versuri cu semnificaţii diferite, dar, conturând împreună o vitalitate a imaginii dorite, iată o necrezută asociere a lor, al potenţării unui sens anume. Accentele de mare forţă în poezia lui Ion Roşioru o constituie acurateţea limbii, tăria cu care vocala finală accentuează imaginea căutată. Fiecare cuvânt iese în evidenţă printr-o sonorizare a terminaţiei cuvintelor vocalizate. Ca şi cum, sculptorul accentuează gravura pe o placă de lemn, iar femeia de la războiul de ţesut, încarcă ỉa cu aprinse motive populare. Respectul faţă de limba română, ca atare, este dominant şi frapează prin acurateţe. E o încântare să-i citeşti volumul şi să constaţi diversitatea temelor atacate. Să exemplificăm (prin titlurile şi conţinutul celor 111 elide) câteva:

    1). Damnarea poetului într-o lume fără fard, fără speranţe: (vezi: Zimţi; Ciori; Calm; Zaţ; Han; Ars; Parc; Nard; Cât; Chip; Geam...). 2). Evocarea trecutului îndepărtat, a unui trecut intersectat cu lumea basmului şi amintirilor mirifice: (Ploi; Tâlc; Var; La; Trac; Leac; Zi; Strict...). 3).Cântecul îndepărtat al tinereţii, readus privirii, ca-n oglindă, printre imaginile voit hiperbolizate: (Ceas; Port; Stea; Nuci; Lex...). 4). Tărâmul fericirii, în care omul e doar un trecător continuu: (Circ; Rai; Nici...). 5). Tema morţii, în cele mai diverse ipostaze: (Când; Pisc; Nor; Rit; Turn; Drum; Gol; Sus; Nu; Zor...). 6). Lumea dezamăgirilor, a spaimelor şi angoaselor de tot felul: (Film; Pub; Doar; Şiş; Timp...). 7). Tema iubirii revărsate în mirajul unui univers solar: (Stih; Rest; Rug; Crin; Zar; Jind; Pod; Duh; Gnu; Zel; Fiu; Rob...). 8). Lumea durerilor înăbuşite: (Cont; Cort; Fapt; Pact; Vrej; Tu; Rost; Stâng; Tact...). 9). Lumea satului rămas în încremenire şi uitare, cu nostalgie trecut de poet, acum, în pastel: (Cruci; Deal; Corn; Mov; Pax; Puls; Flash...). 10). Tema visului, la limita dintre speranţă şi deşertăciune: (Vis; Risc; Cui; Tren; Plop; Jar...). 11). Tema căutărilor. A acelui ţinut (vezi El Dorado, a lui E.A.Poe), veşnicit de bucuria unei vieţi fără griji „spre niciundele din mine, spre oricândul din iubire”: (Har; Deţ; Ritm; Nix; Zări; End...).

    Poezia lui Ion Roşioru îşi extrage esenţele, încărcându-le cu mir(easmă) până la lamura lirică, dintr-un trecut atemporal şi atacă un întreg „ţinut” bântuit de mituri, cuantificat în credinţe, populat de eresuri şi de practici magice pierdute în negura vremurilor. Elidele lui Ion Roşioru (cu aplecare spre poezia de dragoste), excelează în retragere interiorizată, printr-o notă dominant pesimistă. Redăm versurile din poezia „Zel”:

      „Că de venirea ta cocoşul cânta cu patimă în prag,

       Aş fi făcut cu toată lumea cel mai teribil rămăşag.

       

       Păstrându-şi roua în petale, toţi trandafirii pe alei

       Se-nfiorau de nerăbdare onorul să ţi-l dea şi ei.

      Se străduise să-ţi surâdă cireşu-mbujorat de dor,

      Iar apa din fântână scoasă perlase gura de ulcior...

      A izbucnit însă furtuna şi podul peste râu s-a rupt

      Ca-n noua noapte prăvălită cu aşteptarea ta să lupt”

     Ion Roşioru este un poet al bucuriilor pasagere, rămas, chiar şi împăcat cu tristeţele zilei care vine: „Furnicile devoră grabnic mierea caiselor ce cad/Din restul zilelor rămase pe cea de azi deja o scad” („Rest”) – sau – „Şi numai câinele mă plimbă pe-aici şi totu-i în zadar” („Orb”). Întâlnim în poezia sa, de un lirism clocotitor, o perpetuă reîntoarcere la izvoarele poeziei când aceasta nu se desprinsese cu totul de muzica şi de mişcarea „danţului popular”. Forma prin excelenţă clasicizantă a versurilor, au calitate unică a marilor creatori moderni şi, totodată, ale unui neobosit şi avizat degustător de poezie autentică. Totodată, poetul elidelor poartă resemnat, regretul că norocul (parcă, înadins) e de cealaltă parte a punţii pe care păşeşte poetul în viaţă: „De-aş fi ştiut că-s doar o umbră ce iese noaptea din oglinzi,/Aş fi rămas închis în ele să nu-ndrăzneşti să mă mai vinzi!” (Doar). Poezia (Dans) pe care o vom reda, acum, are acel ecou esenian al cântecului de stepă, care îl prinde pe poetul Ion Roşioru, precum o manta:

         „Clopotul zădărniciei bate-n turnul disperării:

         Între trupul meu şi moarte-i dansul cuiului cătării.

         Viscolul se înteţeşte şi m-alungă tot mai tare

         Spre implozia de mine pe-o câmpie fără zare.

         Puiul lupului totemic va uita să-mi iasă-n cale

         Să mă poarte pe tărâmul insomniei ancestrale.

         E-o iluzie absurdă să mă mint că n-ai fi fost

         Şi c-aş fi-ntâlnit iubirea pe traseul altui rost!”

    Rareori câte o undă de optimism îi străbate poemul. Ca în poezia „Fân”, din care exemplificăm cu câteva versuri ce nu pot să treacă neobservate: „În timp ce scriu o poezie transpir ca-n iulie la coasă/Şi fiecare vers e-o brazdă ce bătături în palme-mi lasă”. Natura maladiv-pesimistă a poeziei din elide, cu suflu devastator pentru accentul liric al poeziei, macină fiinţa poetului capabilă de un „optimism” interior-ascuns, dar, pornit să înfrunte această imagine dezolantă a unei perspective de „anotimpuri în infern”, cu un fel de imbold specific rimbaldian, în poezia „Zimţi”:

        „Ce fără margini e pustiul al cărui centru sunt chiar eu

         De când am refuzat să-mi caut un adăpost în Dumnezeu:

         Nu pot să merg nici mai departe şi nici din cale să mă-ntorn

         Cât duna mea-i înconjurată de zeci de vipere cu corn.

         Un ţep de cactus străpungându-mi burduful m-a lipsit de apă

         Şi-n loc s-ademenească roua în timpul nopţii piatra crapă.

         Dosit fiindu-mi de himere răbojul zilelor febrile,

         Nu am decât să-mi număr moartea pe zimţii zării din pupile!”

    Pentru toţi cei care l-au citit, versurile sale (fie în pantun, pantum, schaltiniena, sonetul, elegia, cântecul liric, poemul total, liedul, crochiul poetic, distihul, tristihul, tetrastihul, rotruanja, balada… şi acum, elide...), ce stârnesc emoţia revederii continue cu ecoul vastelor câmpii dobrogene şi freamătul pădurilor din munţii locurilor natale, şi care îi readuc cititorului îndrăgostit de poezie, imaginile unor tinereţi ce nu pot fi uitate, au ceva din autentica sfâşiere a unui poet născut într-o manta lirică, care va dăinui.

                                                                           Tudor Cicu

Vizualizări: 355

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 7 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 8 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 8 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 9 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 9 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 10 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 13 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 13 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 13 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 13 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 14 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 15 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 15 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 15 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 15 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 15 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 15 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 15 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor