După ce copiii treceau pe la fiecare familie cu colindiţa şi îşi împărţeau banii, se retrăgeau la casele lor şi aşteptau cu nerăbdare în sânul familiei sosirea grupurilor de colindători mari. 

Grupurile de colindători mari erau formate din 6-14 persoane. De regulă se strângeau cât mai mulţi deoarece colindele erau lungi şi pretenţiile gazdelor deosebite, încât ca să nu obosească şi să nu răguşească, ceea ce ar fi periclitat calitatea cântecelor, grupul se împărţea în două subgrupuri numite PEUCI. În afară de colinda de la fereastră când intrau în gospodăria omului şi cea de la plecare, celelalte colinde le cântau pe strofe, pe rând. O strofă o cânta o peucă, apoi următoarea strofă cealaltă peucă şi aşa mai departe până terminau colinda respectivă. Între cântări luau o scurtă pauză, timp în care schimbau cuvinte cu gazdele, serveau prăjituri şi cozonac sau câte un pahar cu vin sau cu ţuică de cele mai multe ori fiartă ca să-i încălzească când ieşeau afară în ger.

Vom lua ca model de desfăşurare al acestui ritual pe cel mai vechi grup care a funcţionat în Brezoiul propriu-zis, cel condus de  Tică Tudoran şi coordonat de Ion Lăcătuşu zis şi Baronu.  Diferenţa de vârstă între cel mai bătrân şi cel mai tânăr era pe acea vreme de vreo 30 de ani. Aşa se făcea trecerea treptată şi preluarea ştafetei fără ca grupul să se destrame, ci să fie în permanenţă reîmprospătat şi cu un repertoriu mereu îmbogăţit. Din grup mai făceau parte Gică Gurgui, Ion Berbece, Achim Berbece, Gheorghe Borcan, Spiridon Florea, Mircea Vărăticeanu, Petrică Ungureanu, Nelu Efrim, Trache Vărăticeanu şi Nelu Fuerescu. Dintre membrii acelui grup doar doi mai sunt în viaţă, cei mai tineri pe vremea aceea, Mircea Vărăticeanu şi Nelu Fuerescu.

De regulă începeau colindul de la Gura Lotrului (confluenţa cu Oltul) şi înaintau către Brezoi, trecând pe la fiecare gospodărie în parte, continuau pe Valea Satului şi terminau pe Vultureasa.

Colindul de la poartă era diferit înainte sau după miezul nopţii.

Astfel la poartă, la uşă sau fereastră se cânta înainte de miezul nopţii, colindul uzual:

 

Scoală, scoală ăl domn bun 

 

Scoală, scoală domnuri bune,                          Lerui Doamne!

C-a trecut de miez de noapţi                          

Cântătorii şi-au cântat                                        Lerui Doamne!

Popa-n toacă că şi-a dat,                                

Zori dalbe revărsară                                           Lerui Doamne!

Din ziori soare răsar,                          

Şi soarele-i în trei raze.                                     Lerui Doamne!

Din una rază drum de rază                             

Razmă-n vărful munţilor                                  Lerui Doamne!

Prin crucile brazilor,                                       

Doilea rază drum de-o rază                             Lerui Doamne!

Razmă-n poala codrului                                 

Prin târlele oilor                                                 Lerui Doamne!

Dau în jocul mieilor                                        

Treilea rază drum de-o rază                            Lerui Doamne!

Razmă-n cruci dalbe fereştri                          

Din fereastră intră-n casă                                Lerui Doamne!

Şi din casă-n masa toată                                 

Ceşti domni buni se deşteptară.                    Lerui Doamne!

Lor prea bine le părea,                        

Frumos casa luminară                                      Lerui Doamne!

Frumos masa-mpodobea:                   

C-o vadră de vin pe masă                               Lerui Doamne!

Şi-un colac de grâu curat                   

C-o coastă de godinac                                      Lerui Doamne!

Şi cu-o mână de florinţi,                     

De florinţi de bani mărunţi                             Lerui Doamne!

De florinţi de bani mărunţi

Sus în vestea lui Hristos,                                 Lerui Doamne!

Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!

 

În cazul că se trecea de ora de la miezul nopţii se cânta  colindul:

 

 Voi ziori de ziuă

 

Voi ziori de ziuă nu vă revărsaţi                        Voi ziori de zi

Că noi n-am somnat şi am tot umblat             Voi ziori de zi

Şi ne-am întâlnit c-o babă bătrână                   Voi ziori de zi

Cu-o babă bătrână cu brâul de lână                 Voi ziori de zi

Cu brâul de lână de păr de cămilă                     Voi ziori de zi

Şi ne-a întrebat de-un fiu al ei                            Voi ziori de zi

- Nu cumva aţi văzut pe unde-aţi trecut        Voi ziori de zi

De-un fiuţ al meu, de-un fiuţ al meu                Voi ziori de zi

Lezne de-al cunoaşte, lezne de-al cunoaşte   Voi ziori de zi

Perişorul lui pana corbului                                 Voi ziori de zi

Ochişorii lui două mure coapte                         Voi ziori de zi

Coapte de răcoare, ne-atinse de soare            Voi ziori de zi

Coapte la pământ, ne-atinse de vânt               Voi ziori de zi

Feţişoara lui coală de hârtie                               Voi ziori de zi

Logofătul scrie, ziua-n primărie                        Voi ziori de zi

Mustăcioara lui spicul grâului                           Voi ziori de zi

- Ba l-om fi văzut, nu l-am cunoscut               Voi ziori de zi

Voi ziori de ziuă nu vă revărsaţi!                      Voi ziori de zi

 

Dar şi aceste colinduri de la poartă difereau în funcţie de starea familiei respective. Dacă era de neam ales şi bogată se cânta:

 

Sub umbriţă de portiţă  

 

Sub  umbriţă de portiţă                        Dormoş, dormoş mari boieri,

Frumos mai dorm mari boierii,        Dormoş, dormoş mari boieri,

Cu cocoane lângă ei                              Dormoş, dormoş mari boieri,

Cu pistoale la picioare,                        Dormoş, dormoş mari boieri,

Şi cu-n stol de porumbei,                    Dormoş, dormoş mari boieri,

Porumbeii ghioroiară,                          Dormoş, dormoş mari boieri,

Boierii nu se deşteptară                       Dormoş, dormoş mari boieri,

Ghioroiară a doua oară,                       Dormoş, dormoş mari boieri,

Boierii că se deşteptară,                      Dormoş, dormoş mari boieri,

Frumos casa luminară                          Dormoş, dormoş mari boieri,

Frumos masa-mpodobiră:                   Dormoş, dormoş mari boieri,

C-o vadră de vin pe masă,                   Dormoş, dormoş mari boieri,

Cu-un colac de grâu curat,                  Dormoş, dormoş mari boieri,

C-o coastă de godinac.                         Dormoş, dormoş mari boieri,

Şi c-o mână de florinţi,                         Dormoş, dormoş mari boieri,

De florinţi de bani mărunţi.                Dormoş, dormoş mari boieri,

Sus în vestea lui Hristos,                     Dormoş, dormoş mari boieri,

Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!

 

Dacă la gospodăria unde ajungeau  gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopţii colidătorii îi cântau:

 

 Nalte sunt, frumoase sunt 

 

Nalte sunt, frumoase sunt,      Domnului Domn, Domn din cer!

Sus cu roşu acoperit,

Prin năuntru zugrăvite.            Domnului Domn, Domn din cer!

Pe afară-s poleite,

Dar cu ce mi-s poleite?            Domnului Domn, Domn din cer!

Cu de aur şi de-argint,

La papuci galbeni-mpletiţi,    Domnului Domn, Domn din cer!

Pe la fini, pe la vecini,

Pe la fini te-am dăruit,              Domnului Domn, Domn din cer!

Pe la fini, pe la vecini,

Pe la fraţi, pe la fârtaţi             Domnului Domn, Domn din cer!

Pe la fraţi, pe la fârtaţi

Şi mă dor, Doamne mă dor     Domnului Domn, Domn din cer!

Braţele şi palmele.

La papuci galbeni-mpletiţi,    Domnului Domn, Domn din cer!

Pe la fini i-am dăruit,

Pe la fini, pe la vecini,             Domnului Domn, Domn din cer!

Pe la fraţi, pe la fârtaţi,

Pe la fraţi, pe la fârtaţi             Domnului Domn, Domn din cer!

Şi mă dor, Doamne mă dor

Palmele şi deştele,                   Domnului Domn, Domn din cer!

Mă sui Doamne la cer

Găsâi raiul de-ncuiat               Domnului Domn, Domn din cer!

Şi-ncă raiul descuiat

Dar prin rai ce mai văzui?       Domnului Domn, Domn din cer!

Văzui vin şi mese-ntinse,

Şi-ncă şi făclii aprinse,            Domnului Domn, Domn din cer!

Şi-ncă şi pahare pline

Lângă-al meu e ca şi-al tău,     Domnului Domn, Domn din cer!

Ca-aşa-i Bunul Dumnezeu,

Busuioc verde pe masă,          Domnului Domn, Domn din cer!

Să-mi fi gazdă sănătoasă!

 

            În toate aceste cazuri de la poartă, uşă în cazul blocurilor, sau la fereastră întreg grupul de colindători cânta la unison. Dacă gazda era mai săracă şi nu ieşea afară, colindătorii după ce-şi terminau cântecul se deplasau la casa vecină şi aşa mai departe. Gazdele care doreau să-i primească, şi aceştia erau în majoritatea cazurilor, ieşeau afară şi după ce grupul îşi termina cântecul îi poftea în casă la masă. După cuvenitele urări de bine, de o parte şi de alta a gazdei şi a musafirilor, grupul se împărţea, după o regulă dinainte stabilită, în două peuci (grupuleţe) şi îşi începeau repertoriul, o peucă cânta o strofă, apoi a doua peucă a doua strofă şi aşa până la finalul colindei. Repertoriul din casă se începea cu un cântec de masă:

 

Dinaintea acestor case 

 

Di-naintea acestor case,                      Hoi lerui, Doamne!

Născutu m-am, crescut-am,

De-am trimis al doilea perii                Hoi lerui, Doamne!

Din trupini întrupinaţi,

De zmicele sus la stele,                        Hoi lerui, Doamne!

De vârfuri mai sus la nori

Sub umbriţă-s patru pomi                  Hoi lerui, Doamne!

Frumoasă masa-i întinsă

Întinsă-i masă de mătase                    Hoi lerui, Doamne!

Cu ciucuri de boarbafir

Iar la masă cine şade,                          Hoi lerui, Doamne!

Iar la masă cine şade?

La întâiul colţ de masă                        Hoi lerui, Doamne!

Şade Bunul Dumnezeu!

La al doilea colţ de masă                    Hoi lerui, Doamne!

Şade Ioan, Sfântul Ioan,

Nănaşul lui Dumnezeu,                       Hoi lerui, Doamne!   

Nănaşul lui Dumnezeu!

La al treilea colţ de masă                    Hoi lerui, Doamne!                            

Şade bătrânul Crăciun!

La al patrulea colţ de masă                Hoi lerui, Doamne!

Şade gazda aceşti domni buni

Şi mi-şi bea şi mi-şi petrec                  Hoi lerui, Doamne!

Şi închină dintr-un pahar,

Dintr-un pahar galben de aur            Hoi lerui, Doamne!

Ce mi-l ţin de oaspeţi buni,

Oaspeţi buni, oameni bătrâni            Hoi lerui, Doamne!

Cum e Bunul Dumnezeu

Şi cu Ioan, Sfântul Ioan                       Hoi lerui, Doamne!

Nănaşul lui Dumnezeu

Şi cu bătrânul Crăciun.                         Hoi lerui, Doamne!

Şi cu gazda aceşti domni buni,

Sus în vestea lui Hristos,                     Hoi lerui, Doamne!

Să-mi fiţi domni buni sănătoşi!

 

După o scurtă pauză grupul colindă gazdele, soţul şi soţia, după ce în prealabil, în caz că nu le ştia numele mic, îi întreba cum se numesc:

 

Colindul gazdei 

 

Face (nume soţie) de-o cetate                       Dragi domnele!

Şi n-o face cum se face

Şi-o zideşte împărăteşte                                  Dragi domnele!

Cum ca ea nu mai este,

În mijlocul de cetate                                         Dragi domnele!

Este-un brad mare minunat

Şi de poale cam lăsat                                         Dragi domnele!

Iar de poala bradului,

Este-un leagăn de mătase                                Dragi domnele!

Iar în leagăn cine şade?

Şade Maria de ochi-şi negri                            Dragi domnele!

Ce coase şi dichiseşte

La marame împărăteşti                                     Dragi domnele!

La gulere fraţilor,

La mâneci cumnatelor                                      Dragi domnele!

La mâneci cumnatelor

Căci drumeţ pe drum că trece                       Dragi domnele!

În ochi negri el şi-o vede.

(nume soţ) vodă pe drum trece,                   Dragi domnele!

În ochi negri el şi-o vede.

Şi din gură că-i grăiră,                                       Dragi domnele!

Vinde-mi mie a cetate

Cea cetate cea livadă                                         Dragi domnele!

Că-ţi dau multă bogăţie

Că-ţi dau sate cum-cum sate                           Dragi domnele!

Şi moşii cu slobozi

Mie Doamne să nu-mi dai                               Dragi domnele!

Să nu-mi dai acelea toate

Mie Doamne să îmi dai                                     Dragi domnele!

Cel voinic de-asar din poartă,

Ţinea poarta cu spatele,                                  Dragi domnele!

Zidurile cu umerii

Şi zâmbrele cu sprâncene                                Dragi domnele!

Cum ca  ia nu mai este

Unde sunt ei feţi frumoşi?                               Dragi domnele!

Ei să-mi fie sănătoşi!

 

 Dacă la familia la care au ajuns stăpânul este slujitor al Domnului la biserică se cântă colindul de masă pentru preot:

 

Colea-n jos pe vale-n jos 

 

Colea-n jos pe vale-n jos                     Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Pare-un soare că răsar.

Nu e soare răsărit                                  Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Şi-i o dalbă mănăstire

Nouă uşi, nouă altare,                         Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Iar în ea cine slujea?

Slujeau nouă popi bătrâni,                 Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Şi-ncă şapte diaconici,

Şi-ncă cinci de grămătici.                   Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Şi-ncă cinci de grămătici.

Grăi cel popă bătrân,                           Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Către micul grămătic:

Ia tu mice grămătice                            Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Ia ciocanul într-o mână

Şi psaltirea în cea mână                      Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Şi te suie în clopotniţă

Şi începe de-a toca.                              Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Clopotele-a tărăgănara,

Să facem de-o mică slujbă.                Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Mica slujbă cine-ascultă?

Ascultă, Maica Precistă,                     Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Cu fiiuţul ei din braţe

Maica plânge, fiul zice:                        Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

- Ce-ai tu Maică de tot plângi?

- Cum eu Maică să nu plâng                Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

 Căci pe tin s-au lăudat

C-au să mi te răstignească,                  Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Şi-au să mi te tot muncească.

- Taci tu Maică nu mai plânge,            Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Căci eu Maică m-oi lupta

Cu înaltul cerului                                      Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Cu largul pământului.

Maică lacrimile tale,                               Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Grele sunt ca pietrele

Şi ard ca focurile                                       Hoi ler hoi dai lerui Doamne!
Şi ard ca focurile.                                

Sus în vestea lui Hristos                         Hoi ler hoi dai lerui Doamne!

Să fiţi părinte sănătos!

 

Dacă respectiva gazdă are copii îi întreabă cum îi cheamă şi se cântă colindul de fată:

 

Pleacă (Nume fiică) la fântână 

 

Ia (Nume) vadra-n cap                                  Ceti, cetioară dragă!

Şi mi-s pleacă la fântână,

La fântâna din lucet                                        Ceti, cetioară dragă!

Unde curge apa-ncet,

Apa-n vadră că lua,                                         Ceti, cetioară dragă!

Şi-napoi că se-ntorcea   

Cu pantofii tropăia,                                         Ceti, cetioară dragă!

Cu fustiţa-n vânt trăgea.

Trei voinici o întâmpina,                               Ceti, cetioară dragă!

Trei voinici o întâmpina,

Primul ce-i lua măr din sân,                         Ceti, cetioară dragă!

Ea din greu îl blestema   

- Putrezirea-i ca dânsul,                                 Ceti, cetioară dragă!

Putrezirea-i ca dânsul.

Doilea ce-i lua inel din deşti,                        Ceti, cetioară dragă!

Ea din greu îl blestema:

- Petrece te-ai prin dânsul,                            Ceti, cetioară dragă!

Petrece te-ai prin dânsul,

Treilea ce-i lua cununa:                                  Ceti, cetioară dragă!

Ea din greu îl blestema

- Cununate-ai cu dânsa,                                  Ceti, cetioară dragă!

Cununate-ai cu dânsa.

Unde-i (Nume) cea frumoasă,                       Ceti, cetioară dragă!

Ea să fie sănătoasă!

 

            În cazul că gazda avea fată în casă le da colac de grâu şi grupul făcea urarea colacului de grâu.

            Dacă gazda are şi fecior se cântă şi colindul de băiat:

 

Colindul băiatului gazdei

 

Sub aripa cerului,                                            Florile dalbe!

Pare-un soare că răsare,                      

Nu e soare răsărit                                            Florile dalbe!

Şi e (nume fiu) de-a călar,                  

Pe-un cal năzdrăvan                                        Florile dalbe!

Şi-n mână c-un buzdugan.     

Calul zboară şi nechează,                             Florile dalbe!

Bolta cerului brăzdează.                     

Se-ndreaptă spre casa lui,                            Florile dalbe!

Ca să cânte Domnului            

Cântece de bucurie                                         Florile dalbe!

Şi de mare veselie.                             

C-azi e seara lui Ajun,                                     Florile dalbe!

Mâine-i ziua lui Crăciun.                    

Grupuri de colindători,                                 Florile dalbe!

Cântă noaptea până-n zori,    

La case de gospodari,                                     Florile dalbe!

La boieri şi fete mari.             

La preoţii satului,                                            Florile dalbe!

La marii oraşului.                               

Sus în vestea lui Hristos,                               Florile dalbe!

Să fiţi, domni buni, sănătoşi! 

 

Dacă gazda este vânător, atunci grupul va cânta un colind special pentru acesta:

 

Cerbul Runcului  

 

Cerbul runcului, fala câmpului,                                      Lereru leru!

El pe unde-şi paşte, iarba se cunoaşte.                        Lereru leru!

Cine se aflară vânător vestit,                                           Lereru leru!

Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete.                          Lereru leru!

(Nume vânător) se aflară vânător vestit                    Lereru leru!

Cerbul să-l săgete, cerbul să-l săgete.                          Lereru leru!

Şi se mânecară, joi de dimineaţă,                                  Lereru leru!

Joi de dimineaţă, pe rouă, pe ceaţă,                             Lereru leru!

Pe rouă, pe ceaţă, tot pe negureaţă,                             Lereru leru!

Cu crăcani în mâini, cu copoi de câini,                       Lereru leru!

Mai dinspre cu seară, pe câmp cu secară.                  Lereru leru!

Mai dinspre cu noapte prin grâne coapte,                 Lereru leru!

Mai dinspre ziori, prin grădini cu flori.                       Lereru leru!

Şi când ei sosiră dalba-i curmătură,                            Lereru leru!

Crăcani aşezară, copoi urma-i luară                            Lereru leru!

Cerbul că ieşiră dalba-i curmătură,                              Lereru leru!

(Nume vânător)-l săgetară, (Nume)-l săgetară.      Lereru leru!

Cerbul că grăiară, cerbul că grăiară:                            Lereru leru!

- Săgeată mugeată, fire-ai blestemată!                        Lereru leru!

Tu de-ai fi pocnit, eu te-aş fi auzit                                  Lereru leru!

Şi aş fi făcut două, trei sărite,                                           Lereru leru!

Peste vârf de munte, peste vârf de plai                       Lereru leru!

Tot la deal, la deal, tot către Ardeal,                            Lereru leru!

Tot mai sus, mai sus, tot către apus,                            Lereru leru!

(Nume) cel frumos, fie sănătos!

 

 Alte grupuri de colindători, la cererea gazdei, vor cânta Leul, tot un colind de vânătoare:

 

            Leul

 

            De când Leul plaiul ţine                                  Hoiler hai dalerui

            Rău plaiul s-a înstrăinat                                  Hoiler hai dalerui

            De baci şi de păcurari                                      Hoiler hai dalerui

            Şi de dalbii cârciumari                                    Hoiler hai dalerui

            Cine magii se adăflară                                     Hoiler hai dalerui

            Leul să mi-l săgetară                                        Hoiler hai dalerui

            (Nume vânător) magii se adăflară             Hoiler hai dalerui

            Leul să mi-l săgetară                                       Hoiler hai dalerui

            Iar la el ce îşi luară                                           Hoiler hai dalerui

            O tăbliţă pestricioară                                       Hoiler hai dalerui

            Plină cu săgeţi uşoare                                      Hoiler hai dalerui

            Şi pe plai că-mi apucară                                  Hoiler hai dalerui

            Pe la baci la păcurari                                        Hoiler hai dalerui

            Pe la dalbii cârciumari                                     Hoiler hai dalerui

            Prin făgete, iezăre                                              Hoiler hai dalerui

            Prin brădete negurete                                      Hoiler hai dalerui

            Pân la lacul iezărar                                            Hoiler hai dalerui

            Acolo dacă a ieşit                                              Hoiler hai dalerui

            Găsii leul adormit                                              Hoiler hai dalerui

            Nu ştia din ce-a murit                                      Hoiler hai dalerui

            Scoase atunci un şuierat                                  Hoiler hai dalerui

            Leul că s-a deşteptat                                         Hoiler hai dalerui

            Şi din gură aşa a grăit                                       Hoiler hai dalerui

            Stai (Nume vânător) nu săgetară                Hoiler hai dalerui

            Că ţi-o da de surioară                                       Hoiler hai dalerui

            Turtureaua câmpului                                       Hoiler hai dalerui

            Iubeaţa voinicului                                             Hoiler hai dalerui

            (Nume vânător) acestea n-ascultară         Hoiler hai dalerui

            Leul că mi-l săgetară                                          Hoiler hai dalerui

            Şi lui ca să-i fie fală                                             Hoiler hai dalerui

            Frumos capul i-l tăiară                                     Hoiler hai dalerui

            Şi în suliţă-l puneară                                         Hoiler hai dalerui

            Şi înapoi că se-ntorceară                                 Hoiler hai dalerui

            Prin brădete negurete                                      Hoiler hai dalerui

            Prin făgete iezărete                                            Hoiler hai dalerui

            Pe la baci la păcurari                                         Hoiler hai dalerui

            Pe la dalbii cârciumari                                      Hoiler hai dalerui

            Frumos dar că-şi adăflară                               Hoiler hai dalerui

            Un cal galben ca şi-un graur                           Hoiler hai dalerui

            Frâul galben de mătase                                   Hoiler hai dalerui

            Cum nu se mai adăflase                                   Hoiler hai dalerui

            Şaua-i galben poleită                                        Hoiler hai dalerui

            Cum nu s-a mai pomenit                                 Hoiler hai dalerui

            Cu scărele în turnurele                                    Hoiler hai dalerui

            Cum nu mai sunt ca ele                                    Hoiler hai dalerui

            Unde-i (Nume vânător) cel frumos            Hoiler hai dalerui

            El să fie sănătos!                                                  Hoiler hai dalerui

 

            Dacă componenţii grupului n-au obosit, iar gazdele sunt vesele şi primitoare, dar     se arată darnică la bani, grupul mai cântă o colindă de masă pentru dânşii:

 

Ceşti domni buni se-nveselesc

 

Ceşti domni buni se-nveselesc                                  Florile dalbe

De aşa case-npodobesc

De aşa casă, de aşa masă                                             Florile dalbe

Dar pe masă ce punea

Punea faţa de mătase                                                   Florile dalbe

Cu ciucuri de baiboafiri

Şi-un colac de grâu curat                                            Florile dalbe

Şi-o coastă de godinac

Şi cu o mână de florinţi                                               Florile dalbe

De florinţi de bani mărunţi

Jos la masă se aşezară                                                  Florile dalbe

Şi-ncepură a colinda

Cu cântecele din străbuni                                            Florile dalbe

Ce slăvesc pe Fiul blând

Cel trimis de Tatăl Său                                                 Florile dalbe

Să ne ferească de rău

Dumnezeu adevărat                                                     Florile dalbe

Soare raze-a luminat

Sus în vestea lui Hristos                                              Florile dalbe

Să fiţi domni buni sănătoşi!

 

La final colindătorii se ridică şi după urările de bine cântă colindul de rămas bun:

 

Cea gazdă frumoasă

Rămâi gazdă sănătoasă!(bis)

 

Şi astfel trupa de colindători parcurge întreaga localitate de la un capăt la altul până în zori, de multe ori prinzându-i chiar ziua de Crăciun pe la porţile gospodarilor....

 

(Fragment din volumul în lucru „LOTRII ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Colindele sunt prezentate aşa cum le-am primit fără nicio intervenţie. Lucrarea va cuprinde întregul ritual al sărbătorilor de iarnă – continui să culeg date – cu:  steaua, craii, capra, buhaii, pluguşorul, sorcova etc şi se va încheia cu obiceiul Iordanului)

 

Vizualizări: 39

Insignă

Se încarcă...

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Devenire degeaba a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 44 minute în urmă
Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezie angelică a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 47 minute în urmă
Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezie angelică a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 48 minute în urmă
Valentina Balaban şi-a actualizat profilul
cu 1 oră în urmă
Valentina Balaban şi Ion Lazăr da Coza sunt acum prieteni
cu 2 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Romanţă de toamnă a utilizatorului Agafia Drăgan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Romanţă de toamnă a lui Agafia Drăgan
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ascultă-l pe tăcut a utilizatorului Elena Mititelu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Ascultă-l pe tăcut a lui Elena Mititelu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog zadarnice nuntiri a lui Ana C. Ronescu
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog zadarnice nuntiri a utilizatorului Ana C. Ronescu
cu 2 ore în urmă
Sofia Sincă a lăsat un comentariu pentru Marian Popescu
cu 3 ore în urmă
Marian Popescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de Agafia Drăgan
cu 5 ore în urmă
Marian Popescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Ana Ardeleanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog semăn cu tine a utilizatorului Ana Ardeleanu
cu 6 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a lăsat un comentariu pentru Valentina Balaban
cu 6 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Anagramă a utilizatorului Ion Lazăr da Coza
cu 6 ore în urmă
Marian Popescu şi Ioan Muntean sunt acum prieteni
cu 7 ore în urmă

frecvență trafic

© 2017   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor