La căderea nopţii, Paloş se retrase cu calul său într-o văgăună. Curând discul auriu al lunii lumină cu razele sale întinderile. Armăsarul necheză de răsună valea, apoi se ridică nărăvaş în două picioare şi scuturându-se se transformă în femeie.

            - Iubitule, te-am purtat în spate ca pe un fulg de nea.

            - Îmi erai datoare, fiindcă tu m-ai rupt din lumea mea muritoare.

            - Ascultă cu atenţie ce-ţi spun! Ne-am riscat viaţa…

            - Ha, ha, ha! Ce-mi zici? Viaţă!? Dar noi suntem morţi!

            - Te înşeli. Noi trăim o nouă viaţă în care ne-a fost dat să umblăm numai noaptea, deoarece lumina zilei ne sleieşte de puteri. Ceea ce am făcut la rugămintea ta, a fost foarte periculos. Lumina zilei şi soarele mi-au slăbit forţele. Până acum ţi-ai slujit cu credinţă stăpânul, dar de azi înainte tu nu mai eşti supusul lui vodă! Te afli în împărăţia mea şi faci parte din neamul vampirilor.

            - Totuşi n-am înţeles de ce îţi sunt ursit?

            - Aşa a decis stăpânul nostru, Dracula,  după ce şi-a pierdut viaţa şi tronul şi  a ajuns în această lume. La unul dintre balurile vestite de la Budapesta a cunoscut o frumoasă contesă, vampiră, se înţelege. S-au plăcut şi au rămas împreună. Ei m-au plămădit pe mine! Eu n-am fost niciodată muritoare, m-am născut direct în lumea vampirilor.

            - Vrei să spui că Dracula trăieşte?

            - Bineînţeles! Dar contele s-a retras din istorie şi mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume!

            - Iar eu cine sunt? – o iscodi bărbatul.

            - Tu te tragi dintr-un războinic care a iubit o frumoasă fată înainte să plece la război. Din nefericire nu s-a mai întors … Acea fată te-a născut în ascuns într-o pădure, dar o haită de lupi au devorat-o. Ai fost norocos căci un strigoi care trecea întâmplător pe acolo te-a salvat din ghearele sălbăticiunilor. Văzându-te aşa mic şi lipsit de apărare, i s-a făcut milă de tine. Te-a sărutat cu buzele-i pline de sânge şi te-a dus într-un loc sigur unde ai fost crescut. Erai un muritor cu puteri de vampir, dar fără să ştii. Acum deja faci parte din lumea noastră.

            - Doresc să-l cunosc pe tatăl tău, pe vestitul Dracula, stăpânul tuturor vampirilor!

            - Vei avea ocazia curând. Tu vei purta acelaşi nume, Paloş, iar eu voi rămâne Fiica lui Dracula sau Prinţesa! Din dragostea noastră se va naşte urmaşul lui Dracula! El va purta însemnele vampirilor, dar şi pe cele ale  muritorilor.

            Şi nopţile trecură unele după altele, fără număr, fără şir. Cei doi erau fericiţi şi petreceau clipe minunate. Într-una din acele nopţi senine poposiră pe o stâncă. Era o iarnă aspră cu un ger de crăpau pietrele, iar lupii urlau înfiorător.

            - Niciodată nu mi-am închipuit cum este să nu simţi gerul! - zise Paloş.

            - Vezi ce minunată este lumea noastră? N-ai nevoie de bogăţii şi alte averi...

            - Iubito, - exclamă el deodată, aducându-şi aminte de lumea  muritoare. Am uitat de vodă! Trebuie să-l ajut în marele-i vis!

            - Visul său s-a împlinit! Din păcate a fost foarte scurt. Trădătorii l-au ucis mişeleşte.

            - Şi eu nu i-am sărit în ajutor…!? - exclamă Paloş dezamăgit.

            - Menirea ta printre muritori a luat sfârşit. Nu mai poţi înfrunta lumina soarelui. De-acum înainte doar lumina lunii şi întunericul te pot ocroti.

            - Cât de repede se scurge timpul printre muritori! Aici nu-l simţi când trece! - zise el resemnat.

            - Pentru că la noi nu are limite. Are doar început. Sfârşitul nu-l ştie nimeni. Noi  trăim continuu în prezent.

            Totuşi, şi în neamul vampirilor exista invidie. Unul dintre aceştia, tăcut şi morocănos, numit pe bună dreptate Ursuz, nu privea cu ochi buni legătura dintre proaspătul intrat în rândurile lor, Paloş, şi Fiica lui Dracula. Vampirica era frumoasă şi plină de graţie şi râvnea la ea. Dar cine se uita la el? Tânăra prinţesă visase dintotdeauna să iubească un bărbat din lumea muritoare, un cavaler tânăr, viteaz, frumos şi puternic. Fericită că-l găsise, dorea ca Paloş să-i domine pe toţi prin forţa şi înfăţişarea sa şi să se apropie de calităţile tatălui său. Pentru prinţesă Dracula constituia un model al bărbăţiei şi curajului, al justeţei, al dansului şi al bunelor maniere, dar şi a ceea ce însemna cultură, educaţie, eleganţă. Era contele cel mai vestit în întreaga lume a vampirilor şi cuvântul său era lege scrisă cu sânge pentru tot neamul. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte  sau să-i comenteze poruncile.

De la un timp acesta se retrăsese doar cu câţiva credincioşi şi cu soţia sa la vestitul castel din Carpaţi care constituia şi reşedinţa întregului imperiu vampiric de pe Pământ! În timpul acesta cei doi tineri îndrăgostiţi se lăfăiau în plăceri amoroase într-un palat aflat undeva pe creasta unui munte. Fusese dăruit de  stăpânul lumii vampirilor fiicei sale. Contele era fericit că prinţesa îşi găsise în sfârşit alesul inimii şi aştepta să-şi vadă nepotul crescând.

 În vremea aceasta Ursuz îşi tot făcea cale pe la palat unde aveau loc numeroase întâlniri nocturne şi unde se organizau petreceri. Invidios pe cei din jur, încercă să-i intre contelui pe sub piele ca să câştige astfel o funcţie la curtea sa. Dar de Marele Şef era greu să te apropii. Trebuia să dispui de calităţi şi fapte deosebite,  aşa că alese o cale mai simplă şi se gudură ca un căţeluş pe lângă Paloş şi iubita sa, adresându-le complimente, vorbe meşteşugite şi viclene. Aşa mai câştigă puţin din prestanţa la care visa.

            - Prinţesa noastră, sunteţi atât de frumoasă, încât străluciţi mai tare ca soarele nopţii! - îi zise odată când Paloş era plecat.

            - O, mulţumesc pentru compliment, Ursuz! Sunt mândră că mă compari cu luna de pe cer!

            - Aveţi inima plină de viaţă  şi binedispuneţi pe oricine…

            - Adică de gheaţă, vrei să spui! - îl corectă ea zâmbitoare, în timp ce-şi aranja părul bălai în faţa unei oglinzi fermecate.

            - Alteori ardeţi ca o flacără vie!

            - Oho!

            - Sunteţi atât de gingaşă şi atrăgătoare că suciţi minţile nu numai ale neamului nostru vampiric, ci şi ale celui omenesc.

            - Ursuz, de când ai căpătat tu limbariţă!? - îl înfruntă ea.

            - În faţa chipului tău strălucitor se dezleagă orice vrajă, chiar şi limba mea! Eşti într-adevăr plină de farmec! - deveni el şi mai îndrăzneţ, tutuind-o.

            - O, mulţumesc! Aşa mi-a zis şi Paloş!

            - E bărbat drăguţ, dar… cam aleargă vampiricele după dânsul…

            - Te înşeli! E un bărbat serios şi mă iubeşte!

            - Aveţi un dormitor frumos şi un pat  matrimonial cu lenjerie din mătase!

            - Pentru că sunt fiica unui conte renumit şi am gusturi alese!

            - Mi-ar plăcea să mă lăfăiesc în puf şi mătăsuri măcar o dată lângă acest trup gingaş şi mlădios!

            - Ursuz! - ţipă prinţesa plină de furie. Ai  întrecut măsura! De azi înainte să dispari din palatul meu!

            O văpaie ţâşni din ochii prinţesei. Îngrozit de furia acesteia, bărbatul dispăru prin zidul clădirii. Dar fiind rănit în adâncul duhului său necurat, jură răzbunare. Alungat de la palat, avea ocazia de-acum să colinde noaptea principatul în lung şi-n lat. Se furişă prin cele mai întunecate cotloane trăgând cu urechea şi la semenii săi, dar şi la complotiştii muritori. Bănuia că printre ei se află mulţi trădători pe care i-ar putea ademeni de partea sa. Şi iată că undeva în acest ţinut dibui patru făpturi umane. Două dintre ele erau rotofeie, cu burţile cât butiile şi haine alese - boieri uneltitori împotriva lui vodă -, precum şi doi tineri vânjoşi, căpitani orbiţi de strălucirea aurului oferit de trădători. Prima reacţie a vampirului fu să dea o raită printre ei şi să le savureze sângele. Voia puţină distracţie, dar în cele din urmă renunţă la acest gând şi trase cu urechea la ce pun la cale. Se strecură ca o umbră într-un colţ întunecat şi ascultă.

            - Actualul domnitor s-a dat cu poporul! Trebuie să înscăunăm unul de-al nostru, prost, fricos, uşor de influenţat şi mai ales orbit de aur! Ce ne pasă nouă că va deveni vasalul turcilor!? Vom avea în schimb protecţie de la Înalta Poartă, iar birurile vor fi plătite de sărăntoci!

            Auzind acestea, Ursuz decise să le dea o mână de ajutor. Trecu prin perete desfăşurându-şi mantia neagră ca nişte aripi uriaşe, cu gheare lungi şi ascuţite. Rânji arătându-şi caninii lungi şi îngălbeniţi de atâta sânge şi cu o voce răguşită rosti:

            - Dacă aveţi nevoie de ajutor, apoi eu sunt cel pe care-l aşteptaţi!

            - Văleuuu, ăsta-i diavolul! - exclamară în cor îngroziţi.

            - Nu vă temeţi de mine! Sunt un vampir cu gânduri bune!

            - Ceee!? - exclamară din nou.

            - Mă hrănesc cu sângele vostru! - îi şicană distrându-se pe seama lor.

            - Aoleu! – mai apucară să strige şi se înghesuiră înspăimântaţi într-un ungher al camerei în dosul unei feştile ce abia pâlpâia.

            - Dacă veţi cădea la înţelegere cu mine, veţi avea numai de câştigat!

            - Nu facem pact cu necuratul!

            - Eu nu-s diavol! El vă vrea sufletul!  Pe mine mă interesează doar sângele!... Ha, ha, ha!...

            Cei patru tremurau de frică, spre amuzamentul lui Ursuz.

            - Vă ajut să vă duceţi planul la îndeplinire cu o singură condiţie! – le propuse vampirul.

            - Fără sângele nostru!

            - Ce proşti sunteţi! Dacă-mi daţi sângele, vă fac nemuritori! Ha, ha, ha!... Dacă respectaţi pactul, nu mă ating de voi. Vă ajut cu condiţia să mă recunoaşteţi ca regele nocturn al principatului. Voi veţi fi sfetnicii mei!

            - Dacă nu-i altă soluţie…? -  îngăimă boierul cel mai gras.

            - Şi ca să vă capăt încrederea, am să vă dezvălui locul unde puteţi distruge neamul vampirilor!

            - Imposibil! Voi sunteţi năluci…

            - Veţi acţiona doar noaptea. La timpul potrivit vă voi da instrucţiunile necesare. O anume familie de vampiri ce locuieşte într-un palat pe vârful unui munte, trebuie să dispară. Eu vă scap de duşmanii voştri, iar voi de rivalii mei! Alegeţi câţiva tineri curajoşi şi vânjoşi  şi pregătiţi-i ca să-mi distrugă un cimitir. Vă trebuie o ceată de oameni puternici, bărbaţi care să nu se teamă de umbrele şi fantasmele nopţi, ci să le înfrunte cu cruzime!

            - Dacă sunt năluci, cum să le înfruntăm? - întrebă un căpitan.

            - E un şiretlic pe care am să vi-l dezvălui la timpul potrivit! Ne vom întâlni peste trei luni în acest loc! Până atunci căutaţi-vă un vodă pe placul inimii voastre care să domnească în ţară doar cu numele, iar pentru mine să vă gândiţi la cea mai frumoasă domniţă din regat pe care să mi-o fac mireasă!

            Cu un rânjet ironic, Ursuz îşi desfăşură mantia neagră, străpunse peretele şi se pierdu în negura nopţii.

 

 

 

 

 

 

Vizualizări: 115

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

A apărut personajul negativ, intriga... Presupun că vom fi martorii unui nou război între bine și rău. 

Am citit cu plăcere și aștept cu nerăbdare următorul fragment.

Cu prețuire,

Şi neamul vampiric se trage din OM!!! Aşa că nu sunt nici ei perfecţi! Gena cu bune şi rele se transmite!

    Și ce poate fi o curte domnească fără intrigi?... Îmi place cum construiești liantul dintre ralitate și ficțiune, pe fir de basm... Stârnești amuzament și refugiu într-o lume mai puțin obișnuită, plăcută.

- Şi eu nu i-am sărit în ajutor…!? - punctele de suspensie vor sta ultimele, întotdeauna. ?!... așa, și nu ...!? așa.

Am citit cu plăcere!

Sofy

Să nu mai postezi în fiecare zi, sau două bucăți de proză într-o zi. Să lăsăm loc și altora. Proza se citește mai greu.

Doamna Sofia Sincă mă bucur că v-aţi "aventurat"  în lecturarea acestui roman. Sper să vă placă!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 6 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 6 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 6 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 9 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 11 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 12 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 12 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 12 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 13 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 13 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 13 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 13 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 14 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor