Trăia odată într-un sat, un Om şi Gândul lui. De o viaţă strânsese o seamă de Cuvinte. Unele albe şi strălucitoare, precum Ierusalimul, altele reci ca apele Styxului. El le iubea pe fiecare, erau ale lui şi nici în ruptul capului nu s-ar fi putut despărţi de ele.

Pe uliţă, când se întâlnea cu oamenii, întrebându-l de câte-s toate, el îşi număra Cuvintele, unu, doi, trei… o mie, atât, nu mai mult. Că altfel lumea s-ar fi speriat şi poate i-ar fi întors Cuvintele, i le-ar fi întors pe dos până când din ele nu ar mai fi rămas decât vorbe. Când mergea să-şi are peticul de pământ punea Gândul să-i păzească toate Cuvintele. Acesta, prieten credincios, i le păstra mereu, neatinse.

Seara, când sufletele satului, cuvântătoare sau nu, se întorceau acasă, el îşi strângea Cuvintele şi sufla peste ele viaţă, le scotea din piatra tăcerii precum un sculptor. Curgeau atunci, în bojdeuca Omului, nemaiîntâmplate minuni, nemaigrăite lumi, pajişti de flori cu petale-fractal, fluturi cu jumătate dintre aripi rupte din lacrimă, jumătate din zâmbet, şi safire smulse din inima firelor de praf.

Şi lumea se învârtea aşa cam cum se învârt toate lumile, până într-o zi, când o Pasăre măiastră rămasă fără aripi, văzând bogăţia de Cuvinte ce strălucea în bătătura Omului, îi adormi, cu o bucată de smirnă, Gândul şi se făcu stăpână peste Cuvintele lui.

Târziu, când Omul ajunse frânt acasă şi dădu cu ochii de frumuseţea Păsării, de fericire, nu-şi mai găsi Cuvintele şi aproape că nu observă cioturile aripilor retezate. Se nimerise a fi săptămâna oarbă, când toţi oamenii, cât de puternici, orbeau preţ de o dragoste. Aşa că Omul îşi trezi Gândul, şi cu el pe jumătate adormit, sculptă cuvânt după cuvânt şi le lipi pe trupul Păsării, până când acesta prinse aripi.

Frumoase fuseseră Cuvintele Omului dar nicicând mai frumoase ca atunci! Şi dacă cineva nu le-ar fi priceput, ar fi fost de ajuns să privească zborul Păsării. Atingea cu aripile infinitul, decupându-i buclele din coama norilor.

În dimineaţa aceea, în sat poposise un vânător de suflete. Aerul părea rece şi nemişcat, în realitate însă, încerca să-şi ascundă îngrijorarea. Visase de cu noapte cum îmbrăţişează, într-un ultim răsărit, nişte aripi de Cuvinte. Acum se simţea sfârtecat de străinul acesta ce-i răscolea cu puşca lui, visele.

În vremea asta, sculptorul de Cuvinte era cu Gândul său la câmp. Se obişnuise să îşi lase Cuvintele nepăzite, acasă cu Pasărea, ca ea să aleagă ce aripi vrea să poarte pentru fiecare înălţare. Acum muncea de zor şi din când în când îşi ridica privirea spre cer, spre Pasărea ce îşi proba fericită aripile izvorâte cu o zi în urmă, din inima Omului. În secret, în timp ce ara ogorul, îşi trimitea Gândul să colinde pădurile pământului şi ale cerului, doar, doar o mai găsi Cuvinte noi, să i le ducă Păsării, spre seară, buchete.

Deodată, un lătrat spart, străin şi sinistru, de parcă ar fi ieşit dintr-o fiară de metal cu sufletul gri, rupse aerul în două. Să fi fost Gândul lui dintr-odată înstrăinat? Să fi fost puşca vănătorului de suflete? În aerul roşu, începură să plutească, printre bucăţi de aripi, Cuvinte.

Spre asfinţit, nişte copii zăriseră pe câmp Omul cu Gândul lui, strângând în pumni, unul câte unul, Cuvintele. Le aduna pe toate şi le fereca într-o piatră, rând pe rând, primenindu-le cu lacrimi. Câte Cuvinte, atâtea lacrimi.

Unii îl mai văd din când în când şi astăzi, rătăcind pe dealuri ca pe un câmp de război, în căutarea vreunui cuvânt care s-ar fi putut rătăci din greşeală, pe acolo. Nu vorbeşte. Unii spun că a rămas fără Cuvinte. Doar o copilă căreia îi zâmbise odată, stăruia că văzuse pe fereastra bojdeucii lui, cum seara, Omul îşi fluiera Gândul şi îşi deschidea sufletul, eliberându-l puţin câte puţin din piatră, până când din el curgeau Cuvintele. Rotunde şi dospite ca lacrimile de înger, cântau de parcă Omul ar fi avut în suflet un flaut. Lângă el se aşeza atunci o femeie, purtând ca pe o amintire, o rană pe umărul stâng. Fermecată, îi privea, îi asculta, îi mângâia Cuvintele. Acestea prindeau viaţă şi apoi, sculptorul de Cuvinte zâmbea, un zâmbet cât un cer cu Pasăre măiastră.

Vizualizări: 889

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Fie ca Pasărea minții să-ți păzească gândurile. Astfel, precum o bănuiesc, nu vei avea parte decât de Cuvinte frumoase precum simțirile tale. Şi apoi fapte pe măsura lor.
Foarte înțeleaptă urare, mulțumesc frumos! De la gând pornește totul, cu Faptele mă descurc binișor, cu Cuvintele, le mai scap, dar merge, însă Gândul, el e mai greu de strunit... Şi mă bucur şi că prin comentariul tău, povestea mea se mai întregește încă un pic în oglinda cititorului, mulțumesc că ai sesizat rolul pe care i l-am dat Gândului, acela de a păzi Cuvintele!
Cu drag,
Nikol


Crinu Sorin Leşe a spus :
Fie ca Pasărea minții să-ți păzească gândurile. Astfel, precum o bănuiesc, nu vei avea parte decât de Cuvinte frumoase precum simțirile tale. Şi apoi fapte pe măsura lor.

Basmul tău mustește de poezie prin toate... Cuvintele! Am citit și am zburat prin printre înțelesurile sale adânci! Felicitări și admirație pură!

foarte frumoasă alegorie, citit cu multă plăcere,

Dacă ai văzut filmul „Flautul tăcut” fără cineva care să-ți decodifice simbolurile, poate l-ai luat ca o poveste de arte marțiale și atât! Mi-ar plăcea să vorbim despre..... că sunt multe de spus și eu scriu greu! O să-ți las nr. de telefon..... Oricum, flautul are șapte găuri, corespondente celor șapte cheakre sau roți energetice, un maestru al flautului înseamnă armonizarea deplină a roților, starea christică, divină a ființei, la care viața cântă simfonia perfectă!... Eu revăd periodic filmul care este doldora de învățătură simbolică și spirituală!........ Deci.......... 

Nikol MerBreM a spus :

Dragă Gerra, îți mulțumesc mult pentru comentariu, mărturisesc că pentru mine flautul din poveste a avut doar semnificația de tristețe amestecată cu bucurie, dar după ce ți-am citit comentariul am căutat după simbolistică. Am dat de mai multe direcții, dar cred că te referi la cunoașterea prin autocunoaștere, ceea ce mi se întâmplă în moduri destul de ciudate, în ultima vreme, deci probabil că flautul din suflet a vorbit în locul meu :). Acum nu ştiu exact la ce te refereai tu, nu ştiu dacă te referi la filmul "Flautul tăcut, cercul de fier", la "Flautul magic" al lui Mozart sau la naşterea flautului din trestie. Cert este că aşa cum ai spus, incursiunea a început în sufletul meu, dar pe măsură ce scriam, povestea curgea aproape singură şi s-a vrut şi o incursiune în sinele altora, o poveste despre artist şi creația lui, despre muză şi dispariția acesteia, despre rolul iubirii în creație, despre sacrificiul necesar pentru a dăinui creația, despre... multe altele :). Un prieten mi-a spus că s-a regăsit în poveste şi asta m-a bucurat pentru că în definitiv, povestea este despre toți cei care sculptează cuvinte :).

Dacă tot am căutat după flautul fermecat, las aici un fragment :)

https://youtu.be/ZZo0klTdVGg



chindea maria elena a spus :
... nu vreau să repet ceea ce-au spus antecomentatorii de aici! Aș vrea să fac referire doar la această jumătate de frază:„cântau de parcă Omul ar fi avut în suflet un flaut.” Pentru că are o întreagă simbolistică, pe care poate o știi, poate nu! Există și un film inițiatic vechi pe care eu îl ador, care „povestește” încifrat drumul aspirantului către lumină până la investitura de maestru! Testele la care suntem supuși (vezi Mânăstirea Argeșului)pentru a înălța splendida mânăstire interioară, până la a da drumul cântecului neaudibil al sufletului său, pentru că omul chiar este un flaut energetic la care cântă lumina!
Interesantă incursiune în sinele tău/nostru, Nikol!
Roberta, domnule Emil Dumitru, domnule Gabriel Cristea, vă mulțumesc pentru lectură şi pentru semnul lăsat!
Doamna Silvia, mă răsfățați :)! Dar mă bucur că sculptorul meu v-a vorbit :)!
Cu drag,
Nikol


Giurgiu Silvia a spus :

Basmul tău mustește de poezie prin toate... Cuvintele! Am citit și am zburat prin printre înțelesurile sale adânci! Felicitări și admirație pură!

Mă bucur că ți-a plăcut, Augusta! Îți mulțumesc pentru lectură şi apreciere!
Cu drag,
Nikol



Augusta Cristina Călin a spus :

foarte frumoasă alegorie, citit cu multă plăcere,

Vă mulţumesc că aţi primit-o, doamna Violeta! Din suflet a pornit :).


violeta florentina ion a spus :

Am citit cu sufletul... si mi a mers la suflet!


Gerra, îţi mulţumesc pentru intenţia şi generozitatea de a-mi împărtăşi din zborurile tale :)! Acum sunt într-o perioadă mai încărcată dar sunt convinsă că mă voi bucura cândva de ceea ce ai tu de dăruit. Desigur că n-a fost nimeni care să-mi explice simbolurile, deşi sunt şi eu maestru la ceva :), la despicat firul în firişoare, aşa că, greu voi vedea într-un film iniţiatic doar arte marţiale şi atât, deşi chiar şi artele marţiale în sine, cred eu că ţin de disciplinarea necesară pe un drum iniţiatic.

Oricum, până la comentariul tău anterior nu ştiam de corespondenţa dintre chakre şi găurile flautului, interesant! Despre alinierea chakrelor ştiam, despre treptele-văile prin care trebuie să treacă iniţiatul, iar, mai citesc câte ceva despre ezoterism, deşi nu mă pot abandona cu totul unei, să zicem, forme de găsire a Căii, fie ea religie, filosofie, etc. Eu cred că există mai multe căi, dar mă simt cel mai comfortabil în învelişul religiei în care m-am născut, deşi cred că toate religiile/filosofiile au până la urmă un punct comun, un miez, adevărul, dar şi multe învelişuri, nu toate necesare sau bune. De aceea prefer să nu mă arunc cu ochii închişi în nicio iniţiere mot-a-mot, ci să iau din fiecare ce simt că mă ajută ca să ajung la o armonie cu mine însămi şi cu ce mă înconjoară. 

Desigur, sunt departe :). Iar chakrele mele săracele, simt că sunt departe de aliniere, desenează nişte arabescuri... :), aşa că, dincolo de limitările pe care le am, sunt deschisă la sugestii :)! Când să crezi că eşti destul de matur şi înţelept, dă viaţa cu tine o dată de pământ şi o dată de cer :), până te faci ţăndări, cu sufletul risipit şi tânjind după unitate, dar poate e o treaptă necesară... Intuiesc că tu, aşa cum zice englezul, "... been there, done that"...

Mulţumesc,

Nikol


chindea maria elena a spus :

Dacă ai văzut filmul „Flautul tăcut” fără cineva care să-ți decodifice simbolurile, poate l-ai luat ca o poveste de arte marțiale și atât! Mi-ar plăcea să vorbim despre..... că sunt multe de spus și eu scriu greu! O să-ți las nr. de telefon..... Oricum, flautul are șapte găuri, corespondente celor șapte cheakre sau roți energetice, un maestru al flautului înseamnă armonizarea deplină a roților, starea christică, divină a ființei, la care viața cântă simfonia perfectă!... Eu revăd periodic filmul care este doldora de învățătură simbolică și spirituală!........ Deci.......... 

Nikol MerBreM a spus :

Dragă Gerra, îți mulțumesc mult pentru comentariu, mărturisesc că pentru mine flautul din poveste a avut doar semnificația de tristețe amestecată cu bucurie, dar după ce ți-am citit comentariul am căutat după simbolistică. Am dat de mai multe direcții, dar cred că te referi la cunoașterea prin autocunoaștere, ceea ce mi se întâmplă în moduri destul de ciudate, în ultima vreme, deci probabil că flautul din suflet a vorbit în locul meu :). Acum nu ştiu exact la ce te refereai tu, nu ştiu dacă te referi la filmul "Flautul tăcut, cercul de fier", la "Flautul magic" al lui Mozart sau la naşterea flautului din trestie. Cert este că aşa cum ai spus, incursiunea a început în sufletul meu, dar pe măsură ce scriam, povestea curgea aproape singură şi s-a vrut şi o incursiune în sinele altora, o poveste despre artist şi creația lui, despre muză şi dispariția acesteia, despre rolul iubirii în creație, despre sacrificiul necesar pentru a dăinui creația, despre... multe altele :). Un prieten mi-a spus că s-a regăsit în poveste şi asta m-a bucurat pentru că în definitiv, povestea este despre toți cei care sculptează cuvinte :).

Dacă tot am căutat după flautul fermecat, las aici un fragment :)

https://youtu.be/ZZo0klTdVGg



chindea maria elena a spus :
... nu vreau să repet ceea ce-au spus antecomentatorii de aici! Aș vrea să fac referire doar la această jumătate de frază:„cântau de parcă Omul ar fi avut în suflet un flaut.” Pentru că are o întreagă simbolistică, pe care poate o știi, poate nu! Există și un film inițiatic vechi pe care eu îl ador, care „povestește” încifrat drumul aspirantului către lumină până la investitura de maestru! Testele la care suntem supuși (vezi Mânăstirea Argeșului)pentru a înălța splendida mânăstire interioară, până la a da drumul cântecului neaudibil al sufletului său, pentru că omul chiar este un flaut energetic la care cântă lumina!
Interesantă incursiune în sinele tău/nostru, Nikol!

M-ai fermecat cu sculptura ta, Nikol!


Doamna Gina, ce bine că vă farmec şi eu măcar o dată, că în sens invers farmecul e recurent :)! Dacă v-a plăcut, mă ispitiţi să mai sculptez :)!

Cu drag,

Nikol


gina zaharia a spus :

M-ai fermecat cu sculptura ta, Nikol!

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2020:

Valeria Merca 

Sofia Sincă 

Mihaela Popa

Tudor Cicu

Nikol MerBreM

Vasilisia Lazăr 

Activitatea Recentă

Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tăcerile din porți a utilizatorului Dinca Valerian
cu 4 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog A fost odată ca niciodată a utilizatorului Dolha Paul-Alexandru
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog A fost odată ca niciodată a lui Dolha Paul-Alexandru
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog Drept cine-o să mă chemi? a lui Mick Lorem
cu 7 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Drept cine-o să mă chemi? a utilizatorului Mick Lorem
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog înainte să cobori la prima a lui gabriel cristea
cu 7 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog înainte să cobori la prima a utilizatorului gabriel cristea
cu 7 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Focul invzibil a utilizatorului Costel Zăgan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Focul invzibil a lui Costel Zăgan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Încă e timp a lui Denisa Curea Popa
cu 7 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Încă e timp a utilizatorului Denisa Curea Popa
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Acolo unde timpu-i dus a lui gabriel cristea
cu 8 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Acolo unde timpu-i dus a utilizatorului gabriel cristea
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog Balada tainei spintecate a lui Nikol MerBreM
cu 8 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Balada tainei spintecate a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 8 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihaela Popa
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Creație a lui Darie Giurgiu
cu 8 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Creație a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog În bordelul groazei a lui carmen popescu
cu 8 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În bordelul groazei a utilizatorului carmen popescu
cu 8 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor