1. Scrisoarea a III-a

                          Motto:

                    “Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe

                      să  stăpânească şi în politică”

                                                            Sandor Petöfi      

 

   Coborând pe strada Rakoczi, spre podul Elisabeta (podul suspendat cu cabluri de oţel, de care am amintit), pod ce face legătura între malul stâng al Dunării (Pesta) şi malul drept (Buda) – cu şase benzi de circulaţie pentru maşini şi câte o bandă pentru dus, alta pentru întors, la pietoni  –, dăm peste statuia lui Petöfi, aflată pe esplanada Dunării, poetul străjuind cu privirea zările spre care alunecă la vale Dunărea. Îţi reamintesc cititorule, ce spunea poetul despre poezie: „Nu-i casă de palavre poezia...” – poate, pentru că o vedea asemeni unui templu - în care ai fi vrut să intri, să te rogi pentru sufletul tău. „Nu piere sufletul, fireşte/ Dar nici nu trece-n alta lume”, mai spunea poetul. Facem fotografii la statuie şi ne rugăm pentru sufletul lui, plecat, de multă vreme, la ceruri. Mă încearcă un gând: cu ceva zile în urmă, la plecare, trecând prin localitatea Albeşti, în drumul nostru spre Tg. Mureş, am zărit din mers, în stânga noastră, o inscripţie pe faţada unei clădiri: vizitaţi casa muzeu Sandor Petöfi din Albeşti. Poetul era născut, deci, acolo. Mai târziu, pesemne, s-a stabilit cu familia în Ungaria şi soarta a făcut să moară, pe undeva, prin părţile Albeştilor, în bătălia cu trupele ţariste. De fapt, a fost dat dispărut la revoluţia din 1948, la care a participat. Îşi  profeţise chiar mormântul: „Acolo aş vrea să pier,/ Pe câmpul de luptă în vuietul de fier...Să-mi fie-n groapa cea comună oasele-aruncate”. Mă iartă cititorule, dar, în drumurile noastre, ne amintim, la tot pasul, de ei. Ne încărcăm sufletele cu simfonia apelor Dunării, aici, pe faleză şi ne bucurăm privirile cu siluetele navelor albe, pline cu turişti, alunecând pe Dunăre. Facem fotografii la sinagoga evreiască (cea mai mare din Europa) şi rămânem stane de piatră, plini de admiraţie, dinaintea bazilicii Sf. Ştefan. Impunătoare bazilica! Tragem cu urechea la ce spun ghizii grupurilor de turişti dispersate pe platoul din faţa bazilicii. Limba engleză e singura limbă, aici, pe care o înţelegem, întrucâtva. Că, despre inscripţiile maghiare, nici măcar nu pot fi citite de vreunul dintre noi, dar pronunţate? Atât de încurcată ne pare limba asta. Aflăm câte ceva despre tainele bazilicii. Se pare că adăposteşte una din cele mai mari şi de preţ comori ale Ungariei: mâna dreaptă, mumificată, a primului rege al Ungariei, Sf. Ştefan. Iar lunea, în prima zi a săptămânii, aici poate fi auzită renumita orgă. Alt ghid, pe lângă care trecem, în engleză, spune ceva cu tâlc despre bucătăria ungurească. Desluşim, doar, că „ungurii miros a usturoi”?! Trecem de monumentul eroilor sovietici din Piaţa Libertăţii şi ne oprim să admirăm Parlamentul ungar, o clădire în stil neogotic (cca 300 m lungime, 150 m lăţime şi 90 m înălţime – apreciem noi). De o parte şi de alta, clădirea parlamentului e străjuită de statuia principelui regent Rakoczi, călare pe cal, purtând însemnele puterii în mâna ridicată, iar de cealaltă parte, de statuia lui Kossuth. În spatele parlamentului, curge Dunărea. În dreapta, insula Margareta (gen Ada Kaleh, la noi) şi podul Margareta dintre Pesta şi Buda. Admirăm castelul Buda, de pe malul Pestei, şi ajungem acolo, traversând podul cu lanţuri până la funicular. Exact 1600 HUF, ne costă de persoană urcatul, cu funicularul,  la cetatea întemeiată, se zice, de Matei Corvin. Turnuri, castele, ziduri de apărare ale unor cetăţui, cărora, să le dedici o zi întreagă, nu ar fi suficient. Coborâm pe splaiul Dunării, spre „muntele Gellert”; cu statuia sf. Gellert şi cascada unui râu - care se prăvale în Dunăre, pe dedesubtul şoselei - şi urcăm treptele pe munte spre citadela unde se află statuia Libertăţii. Sus bate vântul, dar panorama oraşului Buda şi Pesta ni se dezvăluie maiestos spre toate punctele cardinale. Nu ne mai săturăm privind, de sus, panorama oraşului, cât cuprind privirile, de o parte şi alta a Dunării - care împarte Budapesta în oraşul vechi şi nou. Într-un târziu, coborâm în oraş, dinspre Buda spre Pesta, pe podul Elisabeta. Ne oprim pe strada Vȧci (gen Lipscanii Bucureştiului de demult), renumită prin magazinele cu suveniruri şi alte mărfuri care te îmbie să-ţi uşurezi buzunarele. Frumoasele unguroaice, în costume naţionale, îţi fac ochi dulci şi te îmbie la restaurantele aliniate de-o parte şi alta. Nu piere sufletul, fireşte, dacă nu vezi totul, dar nici nu trece-n altă lume cum ar fi spus poetul amintit. Revenim pe acest traseu seara, după ora 22, pentru a vedea, cu ochii noştri, baia de lumini, feeria nebună ce o produc luminile pe esplanada Dunării şi asupra clădirilor menţionate. Trăim, aici, un vis continuu. Ne uimeşte agitaţia circulaţiei: oameni şi maşini. Nici după 12 noaptea, nu încetează această agitaţie. Tramvaie, autobuze, circulă în continuu şi după ora 1 noaptea. Oameni pe străzi, pretutindeni. Bănuim că au joburi prelungite. Oameni de toate vârstele, nu numai tineret. Ici şi colo, câte o domnişoară bine făcută, frumos aranjată, singurică. Ce or fi cu ele? Nu mă pronunţ. „Gânduri fără-asemuire/ îmi  treceau prin minte/ şi părea că timpu-n loc sta/ Dar mergeam-nainte” (Petöfi). Pe străzi, lipsesc pubelele de gunoi, pe care le-am văzut până şi-n Grecia, nu numai la noi. Dar, nici pic de mizerie, pe străzi. Nu mai mă întreb de ce lipsesc pubelele. Simplu: n-aveau ce face cu ele. Încerc să-mi explic fraza din „motto-ul” lui Petöfi. O fi având el, ceva-ceva dreptate. Fraza rostită, acum câteva mii de ani, de grecul Babrios, lămureşte totul: „Casele şi oraşele devin pustii, când cei care le conduc fac prost această treabă”.   

                                     (va urma)

 

 

 

Vizualizări: 33

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

A sosit scrisorica! Ceea ce m-a impresionat pe mine la Sf. Ștefan e faptul că prin 1976, se organizau reuniuni dansante, cu muzică modernă, pentru a atrage tinerii. Mai am impresii plăcute de la Citadela, insula Margareta, podurile... dar să văd dacă ai ajuns la...

Referitor la Sándor Petőfi, eu am crezut că e maghiar, dar de fapt a fost înscris în actele de naștere ca Alexander Petrovics (tatăl era sârb și mama slovacă) și i s-a maghiarizat numele, procedură adoptată de autoritățile Regatului Maghiar. Cât despre dragostea sa: http://corbiialbi.ro/index.php/compas/84-dragoste-la-umbra-cornului/

 

Note de călătorie atractiv narate, cu luxuri de amănunte și cu romantism. Se cunoaște pana scriitorului.

Am fost aproape în tot ce ai spus. Mi-am reamintit cu plăcere, deși nu a trecut mult de când am fost cam pe aceleași drumuri. De fapt cine merge în Budapesta este îndrumat pe aceste trasee.

Cu plăcerea lecturii,

Sofi

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 1 oră în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 3 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 3 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 3 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 4 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 5 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 5 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 12 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 12 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 15 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor