Mi s-a cam uscat stomacul de la cafeaua asta, zi luăm și noi ceva de haleală? Uit-o dom‘ne cum stă acolo ca toanta, s-o ajute cineva să treacă strada, ca pe babele de optzeci de ani! Plec, am spus. Eu n-am uitat umilința tezei la română, ne-a ajutat pe toți, iar noi toți, n-am ajutat-o. Fugi, dom‘ne, minune dacă te mai recunoaște, că-i dusă cu capu‘! Ies fără să-l salut și-o văd cum pornește sacadat, împinsă de mulțimea adunată grămadă. O strig, dar numele ei se pierde în rumoarea străzii, iar roșul implacabil al semaforului mă separă încă o dată de nedreptatea făcută.

            Am găsit-o luni, la ora de mate, numai ea știa rostul formulelor într-o problemă, scria citeț râuri de numere pe table, în surâsul încântat al profesoarei. Învățați, tăntălăi, noroc cu Dara, astfel îmi iau câmpii cu derbedei ca voi, mulțumesc scumpică, du-te la loc, nota zece! Nici nu se uită la mine, se așeză dreaptă în bancă, știe că toți o urăsc, pentru că e deșteaptă și frumoasă. Profa turuie alte numere noi și abstracte, mă hotărăsc să mă răzbun. De ce? Pentru propria-mi neputință am s-o fac să plătească, dacă o să spună tuturor că n-am fost în stare s-o sărut? Sau mai rău, dacă o să creadă toți, că mie-mi place de ea, aveam o reputație de păstrat, ce naiba! Și așa Sandu Scurtu și Dorin Lobodă m-au cam luat la mișto, că m-am plimbat cu ea de Dragobete. De ce dracu i-am spus că nu știu cum se sărută, ce dacă suspina și îndruga într-una că nimeni n-o iubește, că i-a murit mama și alte bullshit-uri de gen… ce, aveam eu vreo vină, alta, decât că-s sensibil ca mama? Trebuia s-o fac cumva să nu mai plângă, la fel cum făceam și cu surioara mea mai mică, o luam în brațe sau îi dădeam ursulețul de pluș, îi pupam obrăjorii și-o întrebam cine-i cel mai mișto frate din lume, și ea plângea cu lacrimi de crocodil și-mi striga tare, tare numele. Dar cu Dara e altfel, altul e freamătul inimii, alta reacția corpului, doar să mă gândesc la ea și uite, bărbăția mea precoce… prost am fost că n-am sărutat-o!

            La un moment dat am pierdut-o. Undeva între Bulevardul Magheru dispăru, un autobuz de școală îmi claxonă prelung traversarea nepermisă și-am zărit-o în fața cofetăriei Scala. Se proptise în mijlocul trotuarului și fixa pierdută butaforiile apetisante din vitrină. Poate i-o fi foame, gândesc, chiar așa rău să fi ajuns, cum îmi povestise Dorin Lobodă!

            E rău fără mamă? Tresare. Ce idiot pot fi, dintre toate întrebările lumii, tocmai pe asta s-o pun? Parcă mie mi-ar fi bine fără mama, chiar dacă uneori este enervantă, e totuși mama mea, cea frumoasă, veselă, care gătește orice fel de prăjitură, îmi cumpără cele mai tari chestii, se ceartă cu tata pe tema asta, odată când am luat un trei la mate, nu i-a spus tatei, așa faină e mama! Dara ridică din umeri, nici când trăia nu era prea bine, că e bolnavă de mulți ani, tati a zis că doar când eram eu mică de tot, nu a fost bolnavă, dar eu nu mi-o amintesc decât așa. Nașpa! Ne-a convocat directorul la cabinet și așteptam amândoi să intrăm. După faza de la teza la română, mama a sărit zece metri în sus și-a venit la școală, iar diriga l-a chemat și pe tatăl ei, acum sunt înăuntru, iar noi, singuri, în anticameră. Secretara a plecat să-și cumpere gogoși, la cât e, fix ăia îi lipseau! Iar Dara miroase frumos, ca primăvara de afară și leagănă picioarele subțiri, încălțate în pantofiorii ridicoli, violeți, cum poartă fetele. Mulțumesc, zice, că mi-ai luat apărarea. Pentru puțin, zic, și cavalerismul mi se umflă-n piept până la cer și înapoi. Dar puteai să te calmezi, în fond a avut dreptate profa. M-am dezumflat instant. Crezi că pentru tine am făcut-o, și de ce să aibă dreptate, să le scadă nota și la tăntălăii de la noi din clasă! Ți-a scăzut-o numai ție, mare brânză ai făcut! Chiar mă enerva, și parfumul ăsta cu care se dădea, și rochița asta cu buline… o vâlvătaie de foc îmi cuprinse obrajii și gura ei tremura a dor de sărut. Am făcut eu prostii mai mari, stai liniștită, mă dau mare, mi se rupe de profa de română, director, dirigă, școala asta cretină! Avea ochii catifelați, de căprioară, interogativi, umezi. Ce imatur ești! Pufni disprețuitoare și picioruțele mișcau enervante. Trebuia s-o pedepsesc, mi-am jurat s-o fac, prea-și luase năsucul cârn la purtare! Să facă mișto de mine întreaga clasă pentru că i-am luat apărarea, de parcă mi-ar place de ea, de prințesa asta răsfățată și matură, cu rochițele ei demodate și cumințenia întruchipată. Și pentru că nu-mi venea nici un alt mijloc crunt de pedeapsă, iar ea avea ochii mari și gura umedă, am sărutat-o. Chiar acolo, în anticamera directorului școlii numărul trei, din orașul x, din județul y, țara z. Dara încremeni și uită să mai respire o eternitate, atât cât dură, primul meu sărut de dragoste.

            Eram acolo, la doar câțiva metrii de ea și priveam uluit, cum vânzătorul o hâșâia din fața magazinului, ca pe o cerșetoare. Ținea strâns sacoșa urâtă, veche și porni ca o mașinărie, cu trupul drept, cu pașii apăsați, de parcă ar fi vrut să se ancoreze într-o realitate palpabilă. O strig, dar nu aude, nu răspunde. Fug după ea, dar mi-e frică s-o ating. Nu vede pe nimeni, pășește sacadat într-o lume abstractă, complet neînțeleasă. Ignoră trecătorii de care se izbește, pericolul străzii spre care se îndreaptă oarbă. Dara, Dara, o opresc, o salvez, cu gândul păcătos al rușinii, al jenei privirilor oamenilor, când ea se zbate, țipă, iar eu o potolesc cu grea îmbrățișare. Se topește încet și curge apă în brațele mele.

            Așa ne-a găsit mama mea și tatăl ei. Palizi, tremuram, cu trupurile râu curgător, cu văpăi în inimi, asurziți de pulsul comun, de parcă ne-am întrupat prin sărut unul în celălalt. Mama turuia, încă enervată pe director, tatăl ei mai tactic, căută o strategie de împăcare. N-au rezolvat nimic, eu tot șapte la purtare, ea tot unu în teză! Fac contestație la minister, sări mama. Și noi nu îndrăzneam să ne privim, spășiți și timizi, rochița ei mă atingea subtil și căldura mâinii cu care o netezea ritmic, mă înfioră cu frisoane de febră. Uite-te la ei cât sunt de afectați, exclamă ascuțit mama și-am tresărit amândoi aduși la realitate. Hai, iubirea lu‘ mama, gestul ei blând, cunoscut, îmi aduse aminte de copilăria lipsită de griji și dragostea necomplicată, pe care o primeam oricum, fără să fac nimic în schimb. Te transfer la altă școală, nu mai stăm cinci minute aici! Poftim? Deodată adorata mea mamă deveni inamicul numărul unu și dragostea ei lipsită de orice importanță. Totuși, am plecat cu ea, lăsând imobilă și tristă, fetița, ce căuta și ea derutată ca mine, copilăria pierdută.

            Andrei, tu ești? Mă recunoaște, trezită din transă. Surâde palid, și-n spatele trăsăturilor fade, a ridurilor înaintea vremii, a celor doi dinți lipsă, o recunosc și eu. Doamne, ce minune, ce faci aici? Parcă locuiai la Paris, nu? La Londra! Vai, să ne întâlnim așa, uită-te cum arăt, își netezește părul încărunțit, prins în coadă, iar ochii ei mari, cu gene catifelate, sunt aceiași. Vii la mine, Andrei, stau la doi pași, nu prea suport strada, ies rar… e prea multă lume. Doamne, ce minune, cu ce să te servesc, cafea n-am, un ceai, o apă? Locuiește într-o garsonieră mică, dar curată, cu mobilă veche și multe cărți. Deschide larg frigiderul, căută febril ceva înăuntru, o cutie de margarină, un rest de pâine și două lămâi, atât. Nu am nici apă, nici ceai… ar trebui să merg să cumpăr, dar mi-e greu să ies, se cheamă agorafobie, silabisi încet, jenată. Nu vreau nimic, mulțumesc, am fost la Braserie cu Dorin Lobodă, îl mai ști? Tresare auzind numele, caută iar prin memorie și colțurile gurii se lasă încet în jos. Nu mai știu pe nimeni, Andrei. Dar pe mine? Surâse, Doamne, surâse și chipul ei se despovăra de masca improprie a altei Dare și Dara mea, fetița, se ivi ca-ntr-o fantă de lumină. 

Vizualizări: 83

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Adorabil text! Îmi place la nebunie acest amalgam de gânduri, de amintiri scrise de-a valma. Intensitatea frazeleor care sugestionează acţiunea şi mesajul formează efectul plăcut al textului. Până la urmă cred că vom cunoaşte acest destin al Darei, care se anunţă cam sumbru.

Ţi-am scos câteva erori:

și ea râdea cu lacrimi de crocodil,- sintagma este ''cu lacrimi de crocodil'', ştiind că el, crocodilul nu are lacrimi.

așa e de faină e mama!- de scos un ''e''

metrii în sus, câțiva metrii de ea , -  metri

Vi la mine, - vii la mine.

Am citit cu deosebită plăcere şi aştept continuarea.

Sofy

 Ce frumuseţe! Dacă cumva pierd şirul, te rog să mă anunţi Claudia ! Un deliciu ca şi prima parte! Am resimţit fiorii primului sărut!:)  Scrisul cursiv amestecat cu metafore,  umor şi  trăiri originale, face din scrisul tău un deliciu!  Trecerile  de pe un plan pe altul, stârneşte şi mai mult curiozitatea ! Cred că n-ai nicio greşală!

Cu admiraţie şi plăcerea lecturii,

Mulțumesc de trecere, Sofy ai perfectă dreptate, „plângea cu lacrimi de crocodil, (nu râdea!)”... Mă bucur că e inteligibil textul cu trecerile prezent-trecut. O să postez și continuarea, aștept opiniile, mă ajută, povestirea va fi parte a viitoarei mele cărți de proză scurtă.

Mulțumesc, Nicolae (umorul e important în orice situație, fie cât de dramatică).

Alternare de imagini trecut-prezent alla Claudia Elena Peter! Eu zic să ne postezi şi continuarea, măcar aşa mai sper şi eu că Dara îşi revine cumva, nu ştiu! Şi să nu uiţi să ne spui când iese cartea.

Place şi aştept...

un amănunt: dacă nu ai scris intenţionat agrofobie, este agorafobie.

Mulțumesc, Chris, corectat!!! ( și pentru interes!)

Claudia, m-ai fermecat! Astept cu nerabdare continuarea. Cu prietenie,

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Costel Zăgan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 1 oră în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 4 ore în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Cântec de lebădă neagră a utilizatorului chindea maria elena
cu 4 ore în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 13 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 14 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 14 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 14 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 14 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 14 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 15 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 16 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 19 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 19 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 19 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 19 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 20 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 21 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 21 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 21 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor