Angela așteptă un timp răspunsul, dar bărbatul tăcu.
       – Și!? Ea nu te iubește?
       – Nu, nu mă iubește... poate nici nu m-a iubit cu adevărat, cred că s-a jucat de-a iubirea cu mine sau poate că a dorit să-și atingă un scop, naiba știe!
       – La ce te gândești, ce scop? întrebă Angela cu voce moale.
       – Nu sunt sigur, sută la sută, dar bănuiesc că a avut unul... chiar mare, mai adăugă el după câteva secunde de tăcere.
       – Și... ce te face să crezi asta?
       – M-am gândit, teoretic evident, la două linii paralele, am pus într-o linie întâmplările din trecut și în cealaltă, faptele din ultima vreme, și culmea, teoria conform căreia două linii paralele nu se întâlnesc niciodată, în planul meu s-au intersectat într-un singur punct, răspunse gânditor.
       – Și, chiar ai făcut tot ce trebuia ca să fiți împreună?
       – Termină cu „și”-urile astea că mă zgârie pe, pe, pe... scoarța cerebrală, nu alta! se precipită el. Da, am făcut, am făcut și, iar am făcut și a ieșit un drac ghem, ceva de domeniul fantasticului, o figură nouă în geometria spațială, pentru care o să-mi cer drepturile de autor, adică arată ca o sferă doar privită de sus, privită din lateral zici că este o vânătă, în fine, este rotundă, dar țuguiată cât Everestul, ești mulțumită de răspuns?... Adică, stai puțin că nu-s limpezit, dar tu ce dracu’ interes ai de mă tot interoghezi? Ce naiba urmărești, ce scop ai, să mă salvezi sau să mă cucerești?
       – Ha, ha, ha, izbucni Angela într-un râs firesc. Mi-ai stricat filmul, reușisem să vizualizez mental figura geometrică inventată de tine, dar semăna cu un pepene și avea culoarea mov... Păi află, inventatorule că nu am niciun interes. Deci domnule fără nume, stai calm, nu urmăresc să te cuceresc, nu sunt genul acesta de femeie, fac ce fac sau mai bine zis mă străduiesc să te ajut din umanitate, deoarece nu-mi plac oamenii care suferă din... din iubire, cum este cazul tău.
       – Și poate vrei să-mi spui că iubirea este trecătoare, ca... și arătând cu degetul spre râu, continuă: apa asta tulbure, ce trece peste pietre măcinându-le...
       – Ba nu le macină deloc și am vrut să-ți spun altceva...
       – S-o crezi tu că nu le macină, replică el și începu să recite privind fix apa:
       „Bătrânii spun că apa trece
       Și cum că pietrele rămân...
       Dar altfel jocul se petrece
       Pe scoarța globului bătrân...

       Căci piatra cât ar fi de piatră
       Se macină și trece stând...
       Iar peste-al pietrei măcinare
       Doar apele rămân curgând...”

       Angela îl privi uimită și plăcut surprinsă zise:
       – Frumoasă poezie, plină de înțelepciune, felicitări.
       – Mulțumesc, dar poezia nu-mi aparține, replică el tăios, nu știu cine a scris-o... vezi că și pietrele cât ar fi ele de tari tot se macină.
       – Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate, mă rog, sunt unele care rezistă de milioane de ani, altele se macină, depinde de compoziția materiei din care sunt zămislite de mama natură, dar sunt sigură că tu știi asta însă am vrut să-ți spun că am trecut și eu prin clipe asemănătoare, și eu am vrut să închei socotelile cu viața...
       – Și trebuie să plâng? o întrebă rapid întrerupând-o. Să te compătimesc sau să sar și să te cuprind în brațe? Să te sărut dulce pe obrăjori și să-ți spun: bravo femeie cu nume de înger, bine ai făcut că n-ai făcut-o sau tu vrei acum umărul meu? Nu femeie, eu nu vreau umărul tău și nici al meu nu este disponibil, vezi, nici a doua tentativă de a sări la tine nu ți-a reușit, mai ai dreptul la una, apoi pleci, da?
        Angela simți în vocea lui mai puțină ironie.
       Se concentră și controlându-și vocea, spuse:
       – Normal că nu vreau asta, cu toate că n-am văzut niciodată pe cineva așa cătrănit ca tine să plângă, apoi mi se pare normal ca un bărbat să ofere un umăr nu să aștepte să-i fie oferit însă acum, în secolul acesta pe care îl trăim în mare, chiar mare viteză, cu timpul condensat, cum spun unii cercetători, chiar dacă ziua are tot douăzeci și patru de ore ca în trecut, oamenii nu mai cred în nimic, iar unii nu mai au încredere nici în ei... tu ai încredere în tine? îl întrebă după o mică pauză.
       – Nu vrei să taci? Tu nu înțelegi că nu poți schimba nimic, ce am hotărât, hotărât rămâne și cu asta basta. Tu nu ai remarcat că a devenit ridicolă, chiar de prost gust întrebarea asta pe care o aud frecvent în tot felul de reportaje sau emisiuni tv, cu: „ai încredere în tine?”, prin repetabilitatea ei a căzut în desuet, e chiar banală, ca o reclamă la TV care îți violează zilnic retina și-ți spală creierul, că după ce tot o asculți zi de zi, te trezești în mall, cumperi ca un somnambul produsul și acasă descoperi că este nașpa, la fel de bun și gustos ca o ceapă degerată. Știi, este o reclamă, una care mă scoate pe mine din minți: nu excesului de sare, zahăr și grăsimi, dar niciodată nu am auzit o reclamă gen: nu excesului de cafea, fumat și alcool! De ce, poți să-mi răspunzi?
       – Nu știu exact, dar în mod sigur cei care se ocupă cu marketing-ul, au studiat piața și răspund prompt nevoilor consumatorului.
       – Nu zău, piața de consum este de vină, hai lasă, tu ai auzit pe cineva că „X” a murit din cauza excesului de sare? Fix din cauza asta? Că „Y” sau „Z” au murit din cauza consumului excesiv de zahăr sau de grăsimi?
       – Nu, nu am auzit, dar consumate în mod abuziv, sunt dăunătoare organismului.
       – De acord, dar nimeni nu o să-ți spună că sarea este „cărăușul” informațiilor către creier, că ceva dulce reprezintă sursa de combustibil a organismului și grăsimile naturale ajută la refacerea alveolelor pulmonare.

       Bărbatul tăcu. Angela îl studie cu coada ochiului cum privea fix apa fără să clipească. O liniște, coroborată cu o adiere a vântului lină și călduță, le mângâia fața și le flutura părul, accentuând și mai mult farmecul înserării.

       La câțiva pași, un porumbel se înfoia și dansa cântând, în jurul unei porumbițe. Angela zâmbi unui gând: „oare cum ar fi dacă bărbații ar presta și ei acest ritual al seducției în jurul nostru?”

       –Ți-a spus vreodată, chiar femeia pentru care vrei tu să te sinucizi, că ești un bărbat frumos? îl întrebă Angela după un timp.
       – Eu, frumos? Termină cu aberațiile.
       – Deci logică ai, atunci chiar nu te înțeleg de ce vrei să te...
       – Pentru că încă o iubesc, dar acum este soția tatălui meu! răbufni el și se opri inspirând și expirând profund.
       Angela derutată, nevenindu-i să creadă cele auzite repetă în gând răspunsul lui și dorind să se asigure că a înțeles bine, căscă gura încercând să-și deschidă mai larg timpanele, apoi întrebă pe un ton foarte normal:
       – Poftim, repetă te rog, am înțeles eu bine, ai spus că este acum soția tatălui tău?
       – Daaa! aproape că urlă el, ca un lup ce își cheamă haita, privind-o cu ochii larg deschiși.
       – Atunci, nu te supăra, dar cred că ești nebun de pus în cămașa de forță, dacă te-ai îndrăgostit chiar de mama ta.
       – Abia acum, înțelegi, abia acum este o mamă vitregă. Nu știi trecutul, tu judeci prezentul, șopti el.
       – Fiind soția tatălui tău, trebuie s-o respecți ca pe o mamă bună, îl mustră Angela.
       – Tu nu știi nimic și logic că-ți este ușor să judeci și să dai verdicte, spuse, privind-o fix de data asta. Cum pot să-i spun acum „mamă” dacă am fost iubiți, înțelegi tu oare? Iubiți, zise el pe un ton foarte ridicat. Am făcut dragoste, acum pricepi? Tu ai putea să spui „tată” unui bărbat cu care ai făcut dragoste și apoi s-ar căsători cu mama ta, hai spune, ai putea?

- va urma -

Vizualizări: 109

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Bine, frumos! Îmi place dialogul, modul cum îl conduci, schimbările de idei, devenite psihologia ce oprește pe sinucigaș să-și ducă la îndeplinire oribila intenție.

Nu știu dacă-și au loc acele versuri... Nu știu dacă un sinucigaș mai poate recita în astfel de clipe. Dar, și da-ul este valabil, deoarece sinucigașii sunt socotiți depresivi, puțin plecați din realitate în acele momente. Depinde ce aspect dorești să-i dai romanului. Știindu-te romantic, anticipez.

Scris îngrijit, de data aceasta, corectat.

vitregă, Nu - un singur punct în loc de virgulă.

Am citit cu multă plăcere și aștept continuarea. Atenție, în 13 sept. plec în Italia și vin după 30. Așa că dacă postezi și nu comentez să știi cauza.

Sofi

Mulțumesc Sofi, pentru lectură și coment. Sper să iasă ceva bun... mă străduiesc. 

Vacanță plăcută ! Nu faci o „escală” și în Londra?

Am sosit... pe laptop, că pe telefon pot citi, dar nu văd în ansamblu chichițele și să mă dezvolt ca un „critic” cum mă... Eu o fac din umanitate, să știi:))

Îmi place dialogul ce-l dezvolți; în acest fel pot contura mai bine personajele, chiar prind viață prin ceea ce gândesc și spun. Tipa e simpatică (în special, mi-a plăcut: ,,Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate...”) El e  cam ursuz, dar are logica lui.

Chestia aia geometrică mi-a dat nițel de furcă, acum, depinde cum pui vânăta; să stea vertical sau orizontal, eu aveam tendința orizontal. :)

Câteva scăpări:

sigur(,) sută la sută, 

Păi află, inventatorule, că nu am  - vocativul între ghilimele

Bătrâni(i) spun

unele care rezi(s)tă de milioane 

„ai încredere(a) în tine?”

Fiind roman, cred că e bine să incluzi în paranteze capitolul, la fiecare titlu, pentru diferențiere.

Nu mă aștept să te înfoi și să dansezi precum porumbelul, dar aștept curioasă continuarea. :) 

Drag!

Londra nu-mi este în drum, Emil. Apoi, veți vedea voi cum va fi cu brexitul... Dacă mai avem sau nu voie prin Londra. Deocamdată merg spre romantism... spre Milano, Roma...

Îți doresc să-ți fie bine!

Sofi

Emil Dumitru a spus :

Mulțumesc Sofi, pentru lectură și coment. Sper să iasă ceva bun... mă străduiesc. 

Vacanță plăcută ! Nu faci o „escală” și în Londra?

Ce bine că există o Mihaela Suciu! Și care citește analitic, dar și corectând. Eu am citit pentru a savura textul, acțiunea, dialogurile. Și am zis că e corectat. :)) Mă bucur că i-ai adus lui Emil erorile, îi va fi mai ușor să corecteze. Desigur și el se bucură.

pup!

Sofi

Mihaela Suciu a spus :

Am sosit... pe laptop, că pe telefon pot citi, dar nu văd în ansamblu chichițele și să mă dezvolt ca un „critic” cum mă... Eu o fac din umanitate, să știi:))

Îmi place dialogul ce-l dezvolți; în acest fel pot contura mai bine personajele, chiar prind viață prin ceea ce gândesc și spun. Tipa e simpatică (în special, mi-a plăcut: ,,Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate...”) El e  cam ursuz, dar are logica lui.

Chestia aia geometrică mi-a dat nițel de furcă, acum, depinde cum pui vânăta; să stea vertical sau orizontal, eu aveam tendința orizontal. :)

Câteva scăpări:

sigur(,) sută la sută, 

Păi află, inventatorule, că nu am  - vocativul între ghilimele

Bătrâni(i) spun

unele care rezi(s)tă de milioane 

„ai încredere(a) în tine?”

Fiind roman, cred că e bine să incluzi în paranteze capitolul, la fiecare titlu, pentru diferențiere.

Nu mă aștept să te înfoi și să dansezi precum porumbelul, dar aștept curioasă continuarea. :) 

Drag!

Mulțumesc, Sofi! Oau, ce promovare! Ești simpatică, draga mea, intri în labirint, savurezi și te pierzi. Eu, inițial, m-am gândit să scarpin  Minotaurul între coarne, s-o fi plictisit singurel-singurel, dar pe urmă am vrut să știu dacă nu-i lipsește ceva și  m-am luat după titlul dat, așa că, Labirintul verde îl vizitez de sus, cât mai pot, nu de alta, dar când voi da ochii cu „înălțimea sa”-Emil, mi-e că-mi zice: „Băi, Pișpirico, tu ești în stare să pui de-un roman?” :))

Scuze, Emil, că vin doar cu erorile, furorile sunt pe drum... stau la rând, Sofi încă n-a zis nimic despre textul meu: Gicu și cu Ticu fac unu! Văleu, cum se mai bagă unii-n față! :)



Sofia Sincă a spus :

Ce bine că există o Mihaela Suciu! Și care citește analitic, dar și corectând. Eu am citit pentru a savura textul, acțiunea, dialogurile. Și am zis că e corectat. :)) Mă bucur că i-ai adus lui Emil erorile, îi va fi mai ușor să corecteze. Desigur și el se bucură.

pup!

Sofi

Mihaela Suciu a spus :

Am sosit... pe laptop, că pe telefon pot citi, dar nu văd în ansamblu chichițele și să mă dezvolt ca un „critic” cum mă... Eu o fac din umanitate, să știi:))

Îmi place dialogul ce-l dezvolți; în acest fel pot contura mai bine personajele, chiar prind viață prin ceea ce gândesc și spun. Tipa e simpatică (în special, mi-a plăcut: ,,Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate...”) El e  cam ursuz, dar are logica lui.

Chestia aia geometrică mi-a dat nițel de furcă, acum, depinde cum pui vânăta; să stea vertical sau orizontal, eu aveam tendința orizontal. :)

Câteva scăpări:

sigur(,) sută la sută, 

Păi află, inventatorule, că nu am  - vocativul între ghilimele

Bătrâni(i) spun

unele care rezi(s)tă de milioane 

„ai încredere(a) în tine?”

Fiind roman, cred că e bine să incluzi în paranteze capitolul, la fiecare titlu, pentru diferențiere.

Nu mă aștept să te înfoi și să dansezi precum porumbelul, dar aștept curioasă continuarea. :) 

Drag!

Ups, când credeam că am scăpat de „dura” ta critică.... nu a fost să fie. Păi, stimată doamnă, pentru „„unili” greșeli, există o „ixplicație” (vezi, pun ghilimele ca să mă scot, sâc!, și să nu mă.... iar) 

Să le, pe rând. Cu figurina geometrică, nu-ți bate capul, el fiind bărbat o privește vertical - zic și eu, sincer nici eu nu știu cum o privit-o el atunci în momentul acela de... rătăcitoare revelație.

Cu „Bătrâni” cu un singur  „i”, este trezultatul lui... copy, paste... fără să verific.

„Rezită” în loc de „rezistă” gramatica lui Word nu m-a corectat pentru că ea are în memorie cuvântul rezită, care cică este o râșină, zice dex online, așa că...

 Restul de, mă înclin și voi corecta.

P.S. Mulțumesc mult de tot pentru ajutor, te rog și pe viitor să fii la fel de dură și vigilentă.

Mihaela Suciu a spus :

Am sosit... pe laptop, că pe telefon pot citi, dar nu văd în ansamblu chichițele și să mă dezvolt ca un „critic” cum mă... Eu o fac din umanitate, să știi:))

Îmi place dialogul ce-l dezvolți; în acest fel pot contura mai bine personajele, chiar prind viață prin ceea ce gândesc și spun. Tipa e simpatică (în special, mi-a plăcut: ,,Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate...”) El e  cam ursuz, dar are logica lui.

Chestia aia geometrică mi-a dat nițel de furcă, acum, depinde cum pui vânăta; să stea vertical sau orizontal, eu aveam tendința orizontal. :)

Câteva scăpări:

sigur(,) sută la sută, 

Păi află, inventatorule, că nu am  - vocativul între ghilimele

Bătrâni(i) spun

unele care rezi(s)tă de milioane 

„ai încredere(a) în tine?”

Fiind roman, cred că e bine să incluzi în paranteze capitolul, la fiecare titlu, pentru diferențiere.

Nu mă aștept să te înfoi și să dansezi precum porumbelul, dar aștept curioasă continuarea. :) 

Drag!

Sofi, îmi pare rău că nu vii prin Londra. Și aici avem foarte mult romantism, dar din cauza umidității ridicate s-a transformat în reumatism, asta e... bine rău de tot, îl simți în și dincolo de măduva osoasă.... 

Îți doresc o vcanță frumoasă, mult soare și să vii cu bateria full, de romantism evident.

Oare Romantism vine dela Roma?

Sofia Sincă a spus :

Londra nu-mi este în drum, Emil. Apoi, veți vedea voi cum va fi cu brexitul... Dacă mai avem sau nu voie prin Londra. Deocamdată merg spre romantism... spre Milano, Roma...

Îți doresc să-ți fie bine!

Sofi

Emil Dumitru a spus :

Mulțumesc Sofi, pentru lectură și coment. Sper să iasă ceva bun... mă străduiesc. 

Vacanță plăcută ! Nu faci o „escală” și în Londra?

Nu te înclina, Emil! Fă-o subtil! :))

Emil Dumitru a spus :

Ups, când credeam că am scăpat de „dura” ta critică.... nu a fost să fie. Păi, stimată doamnă, pentru „„unili” greșeli, există o „ixplicație” (vezi, pun ghilimele ca să mă scot, sâc!, și să nu mă.... iar) 

Să le, pe rând. Cu figurina geometrică, nu-ți bate capul, el fiind bărbat o privește vertical - zic și eu, sincer nici eu nu știu cum o privit-o el atunci în momentul acela de... rătăcitoare revelație.

Cu „Bătrâni” cu un singur  „i”, este trezultatul lui... copy, paste... fără să verific.

„Rezită” în loc de „rezistă” gramatica lui Word nu m-a corectat pentru că ea are în memorie cuvântul rezită, care cică este o râșină, zice dex online, așa că...

 Restul de, mă înclin și voi corecta.

P.S. Mulțumesc mult de tot pentru ajutor, te rog și pe viitor să fii la fel de dură și vigilentă.

Mihaela Suciu a spus :

Am sosit... pe laptop, că pe telefon pot citi, dar nu văd în ansamblu chichițele și să mă dezvolt ca un „critic” cum mă... Eu o fac din umanitate, să știi:))

Îmi place dialogul ce-l dezvolți; în acest fel pot contura mai bine personajele, chiar prind viață prin ceea ce gândesc și spun. Tipa e simpatică (în special, mi-a plăcut: ,,Da, așa zice poetul că se, dar în realitate nu se toate...”) El e  cam ursuz, dar are logica lui.

Chestia aia geometrică mi-a dat nițel de furcă, acum, depinde cum pui vânăta; să stea vertical sau orizontal, eu aveam tendința orizontal. :)

Câteva scăpări:

sigur(,) sută la sută, 

Păi află, inventatorule, că nu am  - vocativul între ghilimele

Bătrâni(i) spun

unele care rezi(s)tă de milioane 

„ai încredere(a) în tine?”

Fiind roman, cred că e bine să incluzi în paranteze capitolul, la fiecare titlu, pentru diferențiere.

Nu mă aștept să te înfoi și să dansezi precum porumbelul, dar aștept curioasă continuarea. :) 

Drag!

De atâta romantism-reumnatic de prin Londra ai devenit foarte simpatic și spiritual. M-ai înveselit de dimineață. Voi londonezii ăștia... Vezi ce faci cu el... :))

Emil Dumitru a spus :

Sofi, îmi pare rău că nu vii prin Londra. Și aici avem foarte mult romantism, dar din cauza umidității ridicate s-a transformat în reumatism, asta e... bine rău de tot, îl simți în și dincolo de măduva osoasă.... 

Îți doresc o vcanță frumoasă, mult soare și să vii cu bateria full, de romantism evident.

Oare Romantism vine dela Roma?

Sofia Sincă a spus :

Londra nu-mi este în drum, Emil. Apoi, veți vedea voi cum va fi cu brexitul... Dacă mai avem sau nu voie prin Londra. Deocamdată merg spre romantism... spre Milano, Roma...

Îți doresc să-ți fie bine!

Sofi

Emil Dumitru a spus :

Mulțumesc Sofi, pentru lectură și coment. Sper să iasă ceva bun... mă străduiesc. 

Vacanță plăcută ! Nu faci o „escală” și în Londra?

Aha, ăl bătrân e cardosu'...

da Coza

Mulțumesc pentru popas, domnule da Coza
Am răsuflat ușurat...
Ion Lazăr da Coza a spus :

Aha, ăl bătrân e cardosu'...

da Coza

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

DONAȚII

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII

la: RO82RZBR0000060016707555

titular cont: Lazăr Vasilisia (Raiffeisen Bank)

*****************

Donatori (nume sau pseudonim),

începând cu sept. 2019:

 Mica - 260 lei

 Valeria Merca - 250 lei

Activitatea Recentă

Dolha Paul-Alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Punct și de la capăt a utilizatorului Dolha Paul-Alexandru
cu 3 ore în urmă
Emil Dumitru a contribuit cu răspunsuri la discuţia Labirintul verde - V - a utilizatorului Emil Dumitru
cu 12 ore în urmă
Emil Dumitru a contribuit cu răspunsuri la discuţia Labirintul verde - V - a utilizatorului Emil Dumitru
cu 12 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog ca un poet curajos a utilizatorului LUMINITA SCOTNOTIS
cu 17 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog ca un poet curajos a lui LUMINITA SCOTNOTIS
cu 17 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Îngenuncheată de durere a utilizatorului Lidia Pervu
cu 17 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog Punct și de la capăt a lui Dolha Paul-Alexandru
cu 17 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Punct și de la capăt a utilizatorului Dolha Paul-Alexandru
cu 17 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog drum lung şi înalt a utilizatorului LUMINITA SCOTNOTIS
cu 17 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Popa îi place postarea pe blog drum lung şi înalt a lui LUMINITA SCOTNOTIS
cu 17 ore în urmă
Mihaela Popa a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Tristeţe-n albul de zăpadă a utilizatorului Suchoverschi Gheorghe
cu 17 ore în urmă
Utilizatorului Crinu Sorin Leşe îi place postarea pe blog autumnala a lui nicolae vaduva
cu 21 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog s.o.s. a lui nicolae vaduva
cu 22 ore în urmă
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog scrisoarea umbrei mele a utilizatorului gina zaharia
ieri
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog scrisoarea umbrei mele a lui gina zaharia
ieri
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Țipătul nopții a lui Costel Zăgan
ieri
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Țipătul nopții a utilizatorului Costel Zăgan
ieri
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Tristeţe-n albul de zăpadă a utilizatorului Suchoverschi Gheorghe
ieri
Utilizatorului Nikol MerBreM îi place postarea pe blog Tristeţe-n albul de zăpadă a lui Suchoverschi Gheorghe
ieri
Nikol MerBreM a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog drum lung şi înalt a utilizatorului LUMINITA SCOTNOTIS
ieri

© 2019   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor