Se asemăna în oarece măsură cu un cazino, cu diferența că în acea locație nu veneau oamenii să dea bani pentru a cîștiga  mai mulți bani, ci veneau pentru a se juca de-a joaca. Nu mi-a fost prea clar dacă la final cîștigătorii, puțini la număr, primeau și bani, fiindcă în prima parte eram atît de preocupat să înțeleleg ce se petrecea acolo, încît chestiunea banilor a fost cu totul secundară. La mai multe mese existau de o parte jucătorii și de cealaltă parte angajații acelui cazinou, cei care hotărau dacă noii candidați meritau să fie promovați într-o etapă superioară ori premiați.

   Mi-a trebuit un anumit timp pînă să înțeleg că fiecare nou venit  era de dorit să dea dovadă  de cît mai multă inventivitate, imaginație, creativitate, la modul cît mai spontan și imprevizibil. Acestea erau calitățile care se cereau sau care aveau cea mai  mare șansă de reușită pînă la final, însă am văzut și probe cu mult mai simple. De pildă citirea unui text, proba constînd în corectitudinea gramaticală a expunerii, dar probabil nu doar atît. De aici am tras concluzia că fiecare candidat oferea ceea ce credea el că merită a fi expus, nefiind niște reguli inițiale stricte de admitere la masa de joc, de la nivelul pe care se afla  el sau ea atunci.

     Cînd am înțeles cu adevărat ce se petrece acolo, nu doar că am fost de-a dreptul fascinat, ba chiar mi s-a părut o idee  excepțională prin consecințele sale !! După cîteva  minute am fost inspirat să particip și eu la acea probă de joacă în joacă, inspirația parvenind sub forma unui titlu de articol pe care urma să-l scriu mai tîrziu.

   Doar ce am gîndit acel titlu, de care totuși nu sînt sigur că mi-l amintesc corect acum, și care suna ceva de genul : Jocul Sufletului...deci doar ce am gîndit acel titilu ( care era parcă mult mai inspirat decît ceea ce a fost redat aici ), că scena s-a schimbat total. Spre a înțelege ce s-a petrecut mai departe, e necesar să fac o anume precizare. Tema sau ideea care mi-a fost inspirată rezulta dintr-o anume intuiție sau deducție. Cea mai mare parte a jucătorilor, sau în orice caz, toți jucătorii pe care îi văzusem eu pînă în acel moment, dezvoltau jocuri să le zic așa lumești prin tematica lor, cumva pe orizontală. Pe cînd tema sau ideea inspirației mele oferea o altă direcție, pe verticala conștiinței.

     Presupun că acest simplu fapt în aparență m-a proiectat la un alt nivel, fiindcă scena s-a schimbat, și de unde înainte fusesem doar un jucător, mai apoi eram angajatul unui  cazinou de curînd înființat, ceea ce însemna de fapt că trecusem de la nivelul de evaluat, la cel de evaluator ! Aveam legitimație prinsă la gît cu un lănțișor și un pat într-o încăpere aflată în acea locație, pentru că la un moment dat mi s-au dat cheile de la cameră.

    La început am avut puțini jucători, angajații fiind ocupați mai mult să strîngă un fel de arhivă a jocurilor, care era imperios necesară în evaluarea viitorilor jucători sub dublul aspect de originalitate și creativitate. De pildă am văzut cum un angajat evalua jocul de cărți al unui candidat în timp ce juca un joc ce părea asemănător cu pokerul, pe care joc  acel angajat l-a pierdut. De aici am tras concluzia că în acea locație nu se umbla cu matrapazlîcuri sau furăciuni. Deși nu erau foarte clare regulile după care evaluatorii realizau respectiva evaluare, cu siguranță că acea evaluare era foarte corectă. Așadar,  nu putea fi vorba ca oamenii să fie înșelați nici într-un fel !

    Lucrurile erau mult mai complicate decît au fost redate aici, poate din acest motiv  n-am reținut prea multe amănunte, dar ceea ce am reținut este că  TOTUL AVEA UN SENS CU MULT MAI PROFUND  DECÎT PĂREA LA PRIMA VEDERE  ! Și acel sens cu mult mai profund, cu toate că l-am înțeles atunci, din păcate l-am uitat mai tîrziu cînd am revenit la conștiința diurnă obișnuită !!...

    Totuși, o parte din acea profunzime parcă mi s-a  transmis printr-o imagine simbolică a unui cuplu, bărbat și femeie. Bărbatul se arăta a fi un amic poet, care în viața pămînteană avusese ceva talent, spirit jucăuș și inspirație poetică, pe lîngă imensul orgoliu megaloman, iar femeia era consoarta lui în acea lume. Amîndoi erau îmbrăcați cu  opulența luxoasă a unor  parveniți, femeia chiar mai țipător prin haina de blană al cărei guler era brodat cu pietre sclipitoare ! Ajunseseră la acel lux opulent fiindcă bărbatul cîștigase ceva bani sau avantaje în urma creativității sale, a inventivității sale poetice, fapt de care nu doar era mîndru nevoie mare, ci îl și afișa într-un mod neplăcut de ostentativ.

    Simbolismul imaginii era polivalent. Pe de o parte mi se transmitea informația că jucăușenia are două direcții, una orizontală și alta verticală. Eleganța opulentă a acelui cuplu, și mai ales pietrele sclipicioase de la gîtul femei simbolizau  acel spirit jucăuș superficial care poate încînta doar mințile limitate, nerafinate, superficiale. Pe cînd creativitatea jucăușă pe verticală este de inspirație net superioară, aș zice divină, avînd nu doar profunzime, ci chiar  folos practic  pentru toți cei care o receptează și o înțeleg cu adevărat, fiindcă elevează ființa în ansamblu, ci nu produce doar o ilaritate efemeră.

   Pe de altă parte, simbolismul imagiinii conține și un avertisment implicit pentru toți cei care se lasă antrenați în astfel de jocuri superficiale, fiindcă ulterior ei vor accesa lumi inferioare, în care lanțurile materialității și a dorințelor sînt atît de mari și grele, încît vor poposi în acele lumi mai mult  sau mai puțină vreme, în conformitate cu greutatea și mulțimea dorințelor inferioare. Adevărata eleganță spirituală este dată de simplitate, modestie, cumpătare sau, în cazurile cele mai bune, chiar de transcenderea tuturor dorințelor lumești, și ni se oferă privirii prin veșminte de anumite culori, care se cunosc de cei mai mulți dintre cititorii familiarizați cu textele ezoterice.

   Acum voi intercala o scenă care, deși s-a petrecut mai tîrziu, de fapt își are locul aici. Poate ca răspuns la întrebarea : ce aveam eu de oferit lumii sau care era contribuția mea în acel așa zis cazinou ?...m-am văzut pe mine însumi arătînd mai multor oameni cîteva zeci dacă nu chiar sute de fotografii alb-negru cu diverse ipostaze ale jocurilor copilăriei noastre. Oamenii se înghesuiau, aproape călcîndu-se în picioare, grăbiți să-mi smulgă fotografiile din mînă, pe care totuși nu le-am dat, fiindcă ar fi însemnat să rămîn fără ele în scurt timp, ci le-am cerut să-mi arate fiecare ce dorește, pentru a le face cîte o copie din respectivele fotografii.

  În acest moment, la trezirea în așa numita noastră lume fizică limitată, mi-e greu să înțeleg ce era atît de valoros în acele poze dacă atîția oameni le doreau cu atît de multă nerăbdare sau înfocare, însă ceea ce îmi mai amintesc destul de vag este că acele fotografii înfățișau nu doar imaginile unor copii care jucau jocuri mai mult sau mai puțin cunoscute; care chipuri de copii erau mai mult sau mai puțin expresive sub raport artistic, ci în plus, ele TRANSMITEAU SENTIMENTE ! Presupun că acele sentimente atingeau corzi foarte sensibile în sufletul fiecărui om și din acest motiv doreau acele imagini cu atîta nesaț !

    A urmat o altă secvență în acea locație numită  impropriu cazinou, cu vizita unui bărbat îmbrăcat într-un fel de uniformă și care reprezenta în mod vădit autoritatea statală. Ceea ce transmitea acel om la nivel subtil este ceva ce noi oamenii din lumea fizică sîntem atît de obișnuiți să vedem aproape zilnic, încît cei mai mulți de fapt nici nu mai sînt conștienți de acea încărcătură, și anume o agresivitate și reavoință care provocau nu doar sentimentul de respingere în oamenii obișnuiți, ci și panica, teama sau prudența extremă. În lumea noastră întunecată, specimenele sus-puse sînt asemenea șerpilor veninoși, iar oamenii numiți de rînd, reacționează fiecare în conformitate cu natura lor mai mult sau mai puțin emotivă - bărbații mai prudenți, iar femeile mai panicarde, la modul general vorbind.

   Acel individ mi-a cerut legitimația de angajat, dar un alt angajat mi-a spus să nu-i arăt legitimația, și reacția mea a fost de confuzie, fiindcă nu știam de ce sînt atît de multe subtilități de care trebuia să țin cont, dar care totuși nu-mi fuseseră aduse la cunoștință anterior ! Ceea ce urmează sînt doar presupuneri, nu imagini văzute cu ochii mei.

    Presupun că activitatea realizată de angajații acelui așa zis cazinou nu convenea autorităților, fiind socotită pesemne foarte periculoasă ...Și era și normal ca acele capete întunecate ce conduceau acea lume, care în mod evident este doar o metaforă a lumii noastre tridimensionale, să socotească periculoasă orice acțiune, fie ea făcută și în joacă, acțiune care ducea la trezirea unor capacități latente  de inventivitate și creativitate uimitoare și pe care elita malefică a oricărei lumi nu le poate controla !

     Ca urmare, acea locație a fost dărîmată din temelii și  în următoarele imagini m-am văzut pe mine însumi tîrîndu-mă pe sub ruinele clădirii, în căutarea unei ieșiri care nu era supravegheată de cei  Întunecați. După ce am reușit  să ies de sub dărîmături, m-am înălțat puțin de la pămînt, reușind cu greu să-mi iau zborul, în timp ce eram urmărit de cineva, iar ultima idee-forță a fost aceea de a mă opri din zbor și a-i trimite urmăritorului cît mai multă iubire, nu doar pentru a-i arăta că nu mă tem cîtuși de puțin de el, ci și pentru că știam intuitiv că doar în acest mod aș fi scăpat cel mai repede de urmărirea sa exasperant de sîcîitoare !

   În final trebuie să mai adaug cîteva aspecte pe care le-am înțeles în timpul visului și ulterior. Oricare ar fi numele care i s-ar putea da acelei  îndeletniciri desfășurată în locația numită impropriu cazinou, ea avea evident un rol foarte important, cu mult mai important decît îl au școlile din lumea noastră fizică, fie ele școli elementare, medii ori universitare. Pentru a înțelege  și mai bine, redau un citat despre educația  pe alte planete :

„La noi învățământul nu se bazează pe frică, mi-au spus ei. M-am mirat și m-am întrebat oare cum vine asta. Și ei au început să-mi arate cum ar putea fi organizat învățământul, astfel încât fiecare să evolueze în ritmul său și să facă în viață ceea ce îi place și să fie orientat către domeniul unde poate da randamentul cel mai mare și unde munca îi va produce cea mai mare împlinire. Copiii extratereștrilor învață totul prin joc. Sunt lăsați să se joace în săli imense de joc. Pot alege orice vor ei. Există algoritmi de evaluare foarte preciși care, în funcție de jocul ales, de rapiditatea și corectitudinea rezolvării și alte criterii înțelept alese, stabilesc aptitudinile clare pe care le are copilul. Apoi el va dori alte jocuri, în conformitate cu vârsta lui și la fel, apoi alți algoritmi îl vor monitoriza, îl vor aprecia și îndruma. Apoi, când va crește mai mare, copilul extraterestru va fi interesat de diverse domenii pe care va dori să le aprofundeze. Acolo el are posibilitatea să caute într-o bază imensă de informații, apoi va deveni specialist într-un anumit domeniu. Totul este foarte elastic, nu există nimic rigid în acest tip de învățământ. Nu există examene, pentru că toată evoluția copilului este, oricum, înregistrată continuu. Și fiecare joc e un fel de examinare. Nu e nevoie să împingă nimeni de la spate copilul să învețe, pentru că el mereu face exact ceea ce îi place lui cel mai mult.”

      Diferența dintre visul meu și ceea ce se petrece pe alte planete, ( după cum se vede din acest citat), fiind aceea că în visul meu și oamenii maturi se joacă mai mereu, nu doar copiii ! Dacă se va ajunge cîndva, în viitor, ca oamenii acestei planete să trăiască viața efectiv ca pe un joc mereu creativ, nu știu, însă e cert că ar fi fascinant să trăim cu toții asemenea vremuri  cît mai repede posibil !

    În ultimă instanță, poate că tocmai acest articol care se încheie aici constituie materializarea ideii inspirate în vis despre Jocul Misterios al Sufletului Uman.

  

 

    

 

  

Vizualizări: 44

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Un articol educativ cu exemplificări şi concluzii, numai bun pentru o lecţie de morală, prin joacă. Păcat că nu ne-ai lăsat pe noi să tragem concluziile. Oricum, e clar că primează modestia, iubirea semenului şi inteligenţa. Când vom ajunge, noi oamenii să trăim doar pentru a cerceta, când vom uita de partea materială, de ambiţii şi comparaţii între noi, vom putea educa copiii ca pe ai extratereştrilor.

Am citit cu plăcere, un articol interesant!

Sofy

Interesată perspectivă! :)

nou născut > nou-născut

așa zis > așa-zis etc.

Oricare ar fi numele care i s-ar putea da acelei acelei îndeletniciri

Și eu nu-s de acord cu scrierea cu â din a, totuși hai să ne supunem reglementărilor în vigoare! ...Nici la semafor nu ne place să așteptăm, nu?

Semnele grafice și cele de punctuație (? ! ; , : ( ) . [ ] ' „ ” ... - * # etc. cu excepția cratimei mari (), desigur) trebuie lipite de cuvintele pe care le succed sau le preced! E obligatorie pauza (blancul) după toate semnele de punctuaţie, cu excepția liniuței de unire (cratima mică), dar și atunci când își urmează lor (de ex: – Așa!?!...)!

Povestirea, spre final, capătă o tentă pedagogică ce afectează atmosfera de până acolo.

da Coza

Mulțumesc pentru sfaturi ! Unele reguli le-am uitat ( liniuța între nou născut și așa zis ), altele nu le respect, pentru că le socotesc arbitrare. Exemplu : Semnul întrebării și al exclamării TREBUIE să fie distanțate de cuvinte, pentru simplul motiv că în acest fel  DEVIN VIZIBILE ȘI PENTRU CEI CARE NU VĂD PREA BINE DIN CAUZA VEDERII SLABE ! Pauza după punct este bine venită, fiindcă arată aerisirea textului, dar ea nu este  decît o greșeală din grabă, aș zice, decît din neștiință. Noua ortografie de după 93 este de asemeni arbitrară, neavînd nici o justificare,  de nici o natură ! Ea a fost inițiată de cei care, în opinia mea, sînt  DEZBINĂTORII TUTUROR NAȚIILOR, anume masonii !

   Și dacă regulile de circulație este BINE pentru sănătatea noastră să le respectăm -  altfel ajungem la spital sau la morgă -  nu la fel stau lucrurile cu noua ortografie masonardă !

    Tenta pedagogică de final era intenționată  pentru a se înțelege clar mesajul dorit de mine, ci nu altceva ! Textul este un mesaj,  nu o creație literară.

    La final este totuși necesar să mai fac unele precizări. Este adevărat că visele se adresează visătorului, în principal, dar dacă acel visător socotește că mesajul merită a fi cunoscut și de alți oameni, atunci el transmite o anume idee benefică...numai că, din nefericire, cel mai adesea, tocmai  AUTORUL UITĂ SĂ APLICE ÎN PRACTICĂ PROPRIILE SUGESTII POZITIVE  ! Și eu nu fac excepție ! Într-o epocă întunecată plină de ipocriți, chiar și ființele oneste se comportă uneori ca popii, care una spun și cu totul altceva fac ! 

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Darie Giurgiu a lăsat un comentariu pentru Mihai Hafia Traista
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Eminescu a lui Darie Giurgiu
cu 10 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eminescu a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 10 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eternitate a utilizatorului Iancu Tudor
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Sunt lefter, Doamnă... a lui nicolae vaduva
cu 10 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sunt lefter, Doamnă... a utilizatorului nicolae vaduva
cu 10 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eternitate a utilizatorului Iancu Tudor
cu 11 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eminescu a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 12 ore în urmă
Utilizatorului gina zaharia îi place postarea pe blog Eminescu a lui Darie Giurgiu
cu 12 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog cântec în culori a utilizatorului gina zaharia
cu 12 ore în urmă
gina zaharia a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog cântec în culori a utilizatorului gina zaharia
cu 12 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog sura1 a utilizatorului Djamal mahmoud
cu 14 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eternitate a utilizatorului Iancu Tudor
cu 15 ore în urmă
Mihaela Suciu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Eminescu a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 15 ore în urmă
Mihaela Suciu i-a dăruit un cadou utilizatorului Mihai Hafia Traista
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Chitic îi place postarea pe blog iartă-mă dacă te-am tăcut... a lui paparuz adrian
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Chitic îi place postarea pe blog Nonsens a lui Darie Giurgiu
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Suciu îi place postarea pe blog Sunt lefter, Doamnă... a lui nicolae vaduva
cu 20 ore în urmă
Postare de log efectuată de Iancu Tudor
cu 21 ore în urmă

© 2019   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor