Ziua se dezmeticise de mult... numai Natalița, nu! Sta de minute bune, pe taburet, nici măcar nu-și bâțâia picioarele cum îi era felul, cuminte ca o școlăriță. Gura căscată îi alungea figura, iar ochii căprui și bulbucați ca două castane se animau metronomic: Ba la Aglaia! Ba la tavă! Curioasă rău!... Da să ridice un capăt al ștergarului, să vadă ce-i pe platoul apărut în casa ei ad-hoc, însă arătătorul ascuțit al vecinei o punea la punct. Încet-încet, parcă a regret, mâna se retrăgea. Surpriza zilei nu era doar ce se găsea sub acoperământul brodat ci și deschiderea celui de-al treilea ochi în țeasta „șefei” care o urmărea îndeaproape. Ar fi vrut să întrebe, dar același deget se ridica dictatorial: „Sîîît!” și gura Nataliței înghițea aer, A! – sec, închizându-se. După câteva încercări nereușite, se lămuri că este cazul s-o lase să-și facă mendrele, chit că „patroana” nu era stăpâna de drept a bucătăriei.

        Intrată perfect în hainele agentului secret „șase-șase”, cu fruntea lipită de perete, vecina abuzivă se lămurea, în felul ei, de veridicitatea celor auzite cu o zi înainte: Mda! Cântă de zor, fătuca...

        Melodia a fost întreruptă de clinchetul soneriei și glasul tineresc s-a precipitat:

– Da! O țârucă, mintenaș! (corectându-se din mers) Da! Imediat! Daaa...

        Aglaia nici nu mai respira, doar, doar o prinde vreo diversiune, în timp ce Natalița mustăcea în partea opusă, văzând-o aplecată caraghios, cu mâinile sprijite pe spătarul scaunului și fața ridicată în așteptare: Fa, da ghine-ți șade, Marțoala-n chișoari! Șea mai afurisîtî din tăti căprili mamucăi... Șî amu, s-o vezi cum behăie: Beee!

        Au trecut vreo zece minute de suspans, dar nimic, nici un semn de viață din apartamentul de vizavi. Când să se ridice, spatele țapăn! Rugămitea Aglaiei pe brânci: „Natalițooo...” Pusă în poziție verticală, vocea s-a modelat din mers, autoritar: „Ia tava și hai!, la mine. Sigur sunt în sufragerie...” Femeia execută comanda ridicându-se, dar cu un ochi spre masă: „Aiasta nu-i pintru mini?” O privire i-a fost de ajuns și: „Ghini! Ghini!”

        În apartamentul fetei, vizitatoarea inopinată își frământa mâinile scuzându-se repetat c-a deranjat. Invitată în sufragerie, nu îndrăznea nici să se așeze, nici să vorbească... își tot întindea cu palma un capăt de pulover, călcând o invizibilă cută.

        Gazda o învălui cu blândețe, o servi cu fursecuri și așa îi află necazul: luase rezultatul analizelor făcute de omul ei, iar asistenta îi spusese că este bolnav rău – pe moarte și dacă are bani la ea, să-i plătească niște medicamente străine – sigur, se va face bine! De unde bani?... Din acest moment, bătrânele curioase aflate pe partea opusă zidului, au prins în continuare discuția celor două:

– Tanti, îmi arăți hârtia?

        Primi buletinul de analize, îl studie rapid gândindu-se că sărmana stă pe jar și ferm inoculă o doză optimistă: „E bine! Vezi și dumneata, rezultatele se înscriu în valorile normale alăturate! Așa o să zică și medicul de familie. Uite!”

– Don’șoară, nu știu citi, doar ’nealui-omu’ mieu știe! Dacî zîci ’neatali...

– Atunci, mergi liniștită, șoțul tău o să citească și o să-ți spună și dumnealui c-ai dat peste o hoață care voia să te înșele, să-ți ia banii... Nenea e bine!”

– Da, da, paralili...

– Lasă gândurile, servește, tanti! Of! Tăți pe batrâni, să-i jecmănească! N-au suflet, tanti! De când mumă-sa i-o făcut, ie! pruncii tăți cu tablete în mâini și pampărși la... Și când se ridică să meară la școală, zghiară, că n-au loc în autobuz, că-i ocupat, că s-o țâpat pensionarii exact la ora lor, că dacă-s batrâni să steie țapeni, acasă!... Dară ce știu ei? Batrâna, cu o zi nainte, frământă și locul, și timpul! – să nu întârzie că așe trebe să hie, corectă și de cuvânt. Și doftorii iștea, ăi monitorizează ca pe mașini cu tăt felul de aparate și analize, moare – nu moare!, cât mai are? Tăți o apă... Dreptu-i? Să moară înțeleptu’, să vină deșteptu’? No, așe! Să facă șă pântru vârstnici programul Rabla: Tri batrâni pe nasalie, la un prunc ce va să hie... Domne, feri! Nu-i simț, îi bai! și văzând-o pe conlocutoare cu mâna înțepenită pe fursecul ridicat aproape să-l muște dar cu gura închisă, atentă să-i prindă fiecare cuvânt, schimbă: „No! Servește, tanti! Scuze! M-am ambalat ș-am turuit pe limba mea...”

– Să-ți dea Domnu’ sanatati, dom’șoară! Scuze, pot să duc șî ’nealui prajituri? Tari-s moi șî dulși! Șî... plec acasă!

        Fata i-a făcut un pachețel pentru ’Nealui și conducând-o spre ieșire le ură: „Să fiți sănătoși! Do’mne-ajută!”, o urmări cu privirea din prag și închise ușor ușa. Femeia cobora, iar în urma ei se auzea repetitiv: „Mulțumesc, ’neatali! Să-ți dea sanatati!...”

        Agitată, Aglaie îi puse Nataliței în brațe tava plimbată de colo-colo:

– Fugi la vecina, dă-i asta de pomană și vezi care-i treaba cu barbatul! Cască ochii la prag!...

 

        Primele minute au trecut repede, cam cât își pusese în gând că va dura dusul și venitul Nataliței, dar pe urmă fiecare secundă părea că se lungeeește și se luuungeeește... de-i venea să plece după ea, dar: Iată! că intră cu o figură spășită, plângându-și de milă: „Și rușîni pi capu’ mieu, pacatili mieli... și rușîni...”

– Lasă, Natalițo! Uite, bea apă... Așa... E mai bine? Nu? Hai!Spală-te!... Ia, prosopul! Ușurel, așa... hai, spune...

        Primenită, ușurată sufletește, împrospătându-și plămânii, începu povestea:

– Bre, fata m-o primit în bucatarie, i-am dat di pomanî, mi-o zîs creștinește: „Bogdaprosti!” șî m-o-ntrebat: „Șe-i?”...

– Șiii? - o îndemnă și cu vorba, și ridicându-și mâinile, Aglaia.

– Iaca, n-am zîs nic! Da, di undi sî știu io? Ne-i zîs? M-am putut uita sub șarvăt? Șî m-am rușînat!... Pacatili mieli, și rușîni, paca...

– Lasă păcatele, iar o iei de la început? Gata! Hai, spune odată!

– Bre, șî fata s-o facut cî nu viedi, o facut cafea... Da și cafeaaa! șî mi-o arătat draguțu’... Pacatili mieli, și rușîni! Ea s-o purtat ghini șî io am banuit cî...

– Hai, lasă, zi-mi cum e buhaiul!

– Iaca, sta chitit dupa pierdieli!... Frumușăl, da frumușăl!!! Șî fata, ăăă, fatuca o zîs că-i cântă sî-nflorieascî... Amu, fa Aglaie și ti holbiezi la mini... Buhaiu’? Un șirieș, bre! 

 

(Va continua)

 

Câteva regionalisme:

căpri – capre

chișoari – picioare

chitit – ascuns

parali – bani

s-o țâpat – s-au urcat

șirieș – cireș

țârucă – puțin

  

Vizualizări: 132

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Mulțumesc, Emil! Deocamdată, văd c-ai zărit „cireșica”. :)) Șireșul meu, după cum ai observat, dă roade fără să înflorească. :)) Să-ți trăiască pomelo și să trăiești și tu! să-l vezi rodind, an de an!

Emil Dumitru a spus :

...și până la final voi afla dacă șireșul a înflorit sau nu? Eu am un mic pomelo, dar nu știu ce să-i cânt să crească mai repede, că de înflorit, mai am mult de așteptat...

„No, așe! Să facă șă pântru vârstnici programul Rabla: Tri batrâni pe nasalie, la un prunc ce va să hie...”, fraza asta... Doamne, fraza asta este cireșica din șireș?

Mulțumesc, om bun! Drag!

Ion Lazăr da Coza a spus :

Final bun.

da Coza

Mulțumesc, Lisia! Îndemnurile îmi prind bine... lung drum am ales. Drag!

Vasilisia Lazăr (da Coza) a spus :

Seducător și acest fragment. Încă un mare BRAVO!

Mulțumesc celor opt pentru consecvența citirii textelor. Drag de inimioare!

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Zile de naştere

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Ana Cîmpeanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog șah opac a utilizatorului Ana C. Ronescu
cu 9 minute în urmă
Ana Cîmpeanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Durerea dorului a utilizatorului Mihaela Moşneanu
cu 11 minute în urmă
Darie Giurgiu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog copile a utilizatorului Darie Giurgiu
cu 1 oră în urmă
Lui Ioniţă Gabriela i-a plăcut discuţia Cercelușii bucălați a lui Pop Dorina
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Durerea dorului a lui Mihaela Moşneanu
cu 1 oră în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog șah opac a utilizatorului Ana C. Ronescu
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog șah opac a lui Ana C. Ronescu
cu 3 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Gogyohka- CZ a utilizatorului Costel Zăgan
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Gogyohka- CZ a lui Costel Zăgan
cu 3 ore în urmă
Pop Dorina a contribuit cu răspunsuri la discuţia S-a scumpit oţetul! a utilizatorului Ioniţă Gabriela
cu 4 ore în urmă
Lui Pop Dorina i-a plăcut discuţia S-a scumpit oţetul! a lui Ioniţă Gabriela
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog copile a lui Darie Giurgiu
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog De ce mă tem?... a lui Nelu Preda
cu 8 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihaela Moşneanu
cu 10 ore în urmă
Camelia Ardelean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fără scrumieră a utilizatorului elena spiridon
cu 11 ore în urmă
Camelia Ardelean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Dragoste cu cântec! a utilizatorului Nelu Preda
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Mihaela Moşneanu îi place postarea pe blog mama a lui Dan Mitrache
cu 11 ore în urmă
Camelia Ardelean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Coboară-amurgul... a utilizatorului Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Camelia Ardelean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ce mă tem?... a utilizatorului Nelu Preda
cu 11 ore în urmă
Camelia Ardelean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Îți văd chipul a utilizatorului Elena Mititelu
cu 11 ore în urmă

frecvență trafic

© 2018   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor