Tot restul zilei cerul plânse cu hohote prelungi și disperate. Clara nu ieși din casă și nu răspunse la telefon. Jaluzelele rămaseră coborâte, împiedicând dezolarea de afară să se adauge la cea din sufletul ei. Nu se împotrivi în niciun fel apatiei care o învăluia molcom, asemeni unui halat pufos, în care se înfășură lipsită de voință și forțe, cu o lehamite periculoasă. Mintea se adâncea într-o inerție ciudată din care nu voia să se desprindă. Noaptea căzuse demult peste oraș, dar în casa ei întunericul domnea suveran și protector, ascunzând Clarei propria-i imagine și gândurile care jucau Baba-Oarba prin labirinturile minții. Pe nesimțite, somnul izbăvitor o legănă duios în hamacul său de mătase, vreme nedefinită, ascunzând vigilenței obișnuite pericolul iminent, care se infiltra în casa și în viața ei, cu mijloace demne de cel mai implacabil criminal. 
  Cu mișcări feline și absolut imperceptibile, Hamid escaladă balconul nefericitei Juliete și cu o meticulozitate și precizie demnă de un mercenar, alinie uneltele necesare unei intrări prin efracție, pe care le procurase de la unul din colegii lui de apartament, ale cărui antecedente obscure binecunoscute nu-l mai speriau, de când hotărâse ce va face cu viitorul lui. Pradă unei furii iraționale și unor frustrări refulate de prea multă vreme, bărbatul se transformase uluitor de ușor și de repede, într-un mercenar. În ziua aceea jurase credință și supunere unei organizații teroriste, ale cărei tentacule vorace se insinuau ca o otravă cu efect îndelungat, asupra unei societăți slabe și corupte și care îl primise în angrenajul ei după ce îi anulase emoțiile și sensibilitatea, care și așa supraviețuise ca prin miracol anilor cumpliți de îndoctrinare și represalii care i-au însemnat copilăria, adolescența și viața toată. 
  Știa în ce se bagă, dar nu regreta nimic și nimic nu-l mai speria. Cultul răului și al morții în care fusese inițiat îl îmbăta și îi dădea puteri nebănuite, care îi contaminau mintea și sufletul cu ură și sete de răzbunare. Iubirea, în al cărei nume se presupunea că acționa acum, tremura îngrozită și martirizată într-un ungher al inimii, care bătuse cândva... în vremuri îndepărtate, pentru o femeie cu dreptul de a se numi încă, așa. Acum, acea făptură își pierduse privilegiul de a trăi cum trăise. El o deposedase de acest drept și o condamnase. Ea îl împinsese în acest infern, fără posibilitatea de a se elibera iar el o va târî acum cu sine pe cărările fără întoarcere, ale terorii. 
  Odată deschisă fereastra casei, Hamid se aplecă peste balcon șuierând scurt și din bezna adâncă a străzii, alte două prezențe eterice se materializară parcă de nicăieri și rămaseră imobile în ceața opacă a nopții, așteptând semnalul lui. Rămase o clipă scrutând cu ochi de șoim întunericul odăii, dar respirația Clarei îi ghidă pașii către fotoliul ce prindea formă din bezna risipită de intensitatea privirii de foc și se apropie precaut, pipăind cu brațele întinse eventualele obstacole ce se puteau interpune în calea lui. Nu putea risca să-și trezească prada, căci s-ar fi dezlănțuit iadul și ar fi fost silit s-o ucidă, ori el nu voia asta. Avea planuri mari pentru ea! Oo, da!... Inspiră cu nesaț parfumul fin al femeii dorite care plutea în cameră ca o promisiune și se opri în spatele fotoliului, asemeni unui zeu al nopții ce își savurează momentul de glorie, cu un zâmbet diabolic și înfricoșător. Se aplecă peste femeia adormită și închise ochii, îmbătat de mirosul părului ei, apoi cu un gest hotărât îi apăsă pe nas și pe gură compresa îmbibată cu narcotic, insensibil la încercările ei disperate de a se opune unei agresiuni care se încurca printre visele terorizate de o realitate cumplită. Clara își pierdu cunoștința după o inutilă și tot mai slabă împotrivire, dar conștientă de ce i se întâmplă.
   Un alt șuierat imperceptibil animă umbrele care, parcă se integraseră în zidul terasei și care, cu un salt se materializară în odaie, de unde ieșiră cu o povară ambalată cu grijă,  pe care o coborâră incredibil de agili, de pe balcon și o încărcară într-un furgon negru, care-i aștepta cu motorul silențios, torcând molcom. Între timp, Hamid cancelă toate urmele atacului menit să arunce destine și suflete, în cea mai neagră durere și deznădejde. Cu un rânjet satisfăcut coborî cortina misterului asupra scenei unei crime abominabile, a cărei dezlegări nu va exista vreodată. Cunoștea bine nepăsarea și incompetența societății și a justiției în această țară a crimei organizate. Toti criminalii și infractorii se bazau pe acest lucru și râdeau de poporul amărât care încerca să se apere cu propriile mijloace. Așa că, o altă dispariție, una din sutele care aveau loc în fiecare zi, nu mai putea însemna mare lucru. Cui îi păsa de o emigrantă, singură, străină, anonimă, a cărei familie era undeva departe și care, când și dacă își vor da seama de lipsa ei, va fi foarte târziu. Ea va fi departe și transformată într-una din spectrele fără chip și identitate de gen feminin, care trăiau în umbra și sub dominația bărbatului musulman. Nu-i mai părea atât de absurdă și dezgustătoare ideea, acum. Hohoti scurt și sări ca o panteră peste balustrada balconului, care vibră sub brațele lui puternice. 
   Pe Clara o înghesuiră fără menajamente în portbagajul mașinii și se năpustiră în noapte ca niște hiene sătule. Hamid tăcea cufundat în visele lui bolnave. Abia aștepta să-și devoreze prada și gândul acela îi rodea creierul. Nici el nu știa prea bine planurile acestei răpiri, organizate în grabă de camarazii lui, mercenari cu experiență și vechime. Ceva îl neliniștea, totuși. Auzise o discuție între cei doi și deduse că aceștia își voiau partea din ,,pradă”. El nu era dispus la așa ceva și trebuia să rezolve problema când va apărea. Deocamdată va juca după regulile lor. 
   Dimineața îi prinse gonind nebunește pe autostradă și Hamid reuși să afle că se îndreptau către graniță, pentru a pune între ei și locul delictului o distanță cât mai mare. Deși operaseră cu mare atenție și își luaseră toate măsurile de precauție, în orice moment ceva putea merge prost și puteau fi urmăriți, deși asta era o ipoteză foarte improbabilă. Deodată, mașina ieși de pe autostradă și se îndreptă către munții maiestuoși, care își înclinau frunțile de granit sub podoaba pădurilor și sub dezmierdarea soarelui abia înălțat din abisuri.

Vizualizări: 85

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Până la urmă te-ai hotărât să-l faci pe Hamid, terorist... Cum crezi. Dar trebuie să știi bine în ce intri, să te documentezi și să nu ai de furcă cu ei... :))

Textul, pentru o acțiune este destul de evaziv, din punctul meu de vedere. Ai zis, Cunoștea bine nepăsarea și incompetența societății și a justiției în această țară a crimei organizate. și în continuare ataci o țară. Despre care țară este vorba? O țară europeană? Cred că e necesară puțină atenție. Apoi nu spui clar că sunt mai multe persoane implicate în răpire, decât evaziv.

În rest bun, bine în stilul tău foarte atractiv.

Am citit cu plăcere și curiozitatea mă face să aștept continuarea.

Sofi



Sofia Sincă a spus :

Până la urmă te-ai hotărât să-l faci pe Hamid, terorist... Cum crezi. Dar trebuie să știi bine în ce intri, să te documentezi și să nu ai de furcă cu ei... :))

Textul, pentru o acțiune este destul de evaziv, din punctul meu de vedere. Ai zis, Cunoștea bine nepăsarea și incompetența societății și a justiției în această țară a crimei organizate. și în continuare ataci o țară. Despre care țară este vorba? O țară europeană? Cred că e necesară puțină atenție. Apoi nu spui clar că sunt mai multe persoane implicate în răpire, decât evaziv.

În rest bun, bine în stilul tău foarte atractiv.

Am citit cu plăcere și curiozitatea mă face să aștept continuarea.

Sofi

D-na Sofi, să nu uităm totuși, că romanul meu se intitulează ,,Isprăvile lui Cupidon!” și e departe de mine gândul de a-l transforma într-un roman de război!:)))) Vă mulțumesc și sper să ne urmăriți cu același interes! cu stimă și prețuire, Silvia  G.

Imprevizibilă cotitură în viața eroilor tăi! Sunt incitată să aflu urmarea. Felicitări și multă inspirație!

Cum spuneam, îmi era dor de Hamid şi Clara, dar nu credeam că se va ajunge aici :). Aştept cu nerăbdare finalul...

Drag,

Nikol

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 48 minute în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 56 minute în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 16 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor