Experiment: pentru cititorii mult prea răbdători cu scrisul meu, am transformat trei prozopoeme, incluse în volumul de versuri „La Ghizunie”, editat în anul 2016, în trei proze scurte.

Hramul

 

 

Aţi observat

Nu cred să nu

Că hipoacuzicii

– surzii bre –

Vorbesc tare-n casă

Ca-n bufet

În bufet ca-n codru

În codru ca-n urechea

Dracului şi

Tot aşa

 

Tata

Bisericos nu era

Creştineştile rostuiri le ţinea

Dar atât

Mergea la biserică rar

O dată-n an

De sânt Ioan Botezătorul

Că numai

Bărbaţii şi vădanele bătrâne

Bătrână rânduială aveau

De hram

Nu tu muiere tânără

Nu tu copil înţărcat

 

Nu ştiu cum de-l îmbrăca mama

Că atunci

În acea zi

Arăta altfel

Altfel

Din timp îi pregătea colac în care înfigea

Un leuţ

Şi-n pragul casei

Respectoasă

Îi săruta mâna

Apoi se pupau pe gură

Era singura ocazie

Când în văzu-ne făceau asta

Şi ne erau dragi

 

Biserica mică

Lume câţi mucenici în calendar

Afară pietrele crăpau de ger în rând cu oul de corb

Moleşeală-năuntru

Că popa era răguşit

Şi paşnic bondărea

Prin altar

Ca un sfânt rătăcit

Stan Jopârţă

Mai că mi-l fură evlavia

Ori de-a-mpicioarelea somnul mi-l doborâse

Că de biet Surdu-Nechiurdul

Ca Lenin pe ţărani

Cu nădejde se sprijinea

Ăsta

Nu era numa’ surd

Ci şi cepeleag

Vorba-i răsărea şuierată şi-n vânt legănată

Ca papura crudă în lac verde

Se scutură o dată-ncetişor

De şapte ori se scutură

Şi nu mai răbdă aracan de el:

   şui în şchinaaare la mine

           măi Ştaaane

                   şă te duc în ştraaană

Tata-ntâi

La explozia de râs

Mi s-a-ncruntat

Dar când a-nceput ca un scopit

Ţârcovnicul să cânte

Că nici ’mnealui bine se vede treaba nu s-a putut

Înfrâna

A explodat ca un ou

Pus la copt în şperlă

 

N-a mai călcat prag târnosit

Până hăt încoace

C-au făcut biserică nouă

 

Pe-aia veche

Considera c-o pângărise.

 

========================================================

 

 

Hramul

 

            Aţi observat, nu cred să nu fi observat, că hipoacuzicii – surzii, domnule! – vorbesc tare-n casă, ca-n bufet; în bufet vorbesc ca-n codru, iar în codru vorbesc ca-n urechea Dracului şi tot aşa... Cum „şi tot aşa”? Păi, ar mai fi Infernul, Neantul... Problema e că ei nu realizează că vorbesc tare...

            Tata nu era un bisericos, dar creştineştile rostuiri le cinstea: făcea pomeni de sufletul morţilor casei, cum şi când cerea rânduiala; miluia un cerşetor, de-i bătea în poartă; găzduia un călător la drum lung, fie şi pe-o cergă, în târnaţ, vara; ţinea, pe cât este omeneşte posibil, posturile; nu muncea duminicile şi nici în zilele consemnate cu cruce roşie în calendarul ortodox... iar pentru micile păcate, considera el, nu trebuia să tocească pragul bisericii – avea timp la bătrâneţe să se căineze, să le mărturisească duhovnicului, că de toacă, de clopot şi de cântarea popii s-o sătura după ce „mi-or arunca hoitul în groapă”.

            În afară de vreo înmormântare, cununie sau botez, prin care îl obliga relaţia de rudă ori prietenie, mergea la biserică rar. Mai rar nu se putea – o dată-n an, de Sfânt’ Ioan Botezătorul, că era hramul aşezământului. Cum s-or fi orânduit lucrurile în vreme, nimeni habar nu are, că numai bărbaţii şi vădanele bătrâne aveau voie la slujbă, în acea zi. Nu tu, muiere tânără. Nu tu, gujbete fără mustață. Nu tu, copil înţărcat ori neînţărcat, purtat în brațe de nașă.

            Nu ştiu cum de-l îmbrăca mama, că multe haine „de schimb” nu prea avea, dar atunci, în acea dimineaţă, arăta altfel. Altfel. Din timp îi pregătea colac în care înfigea un leuţ. În pragul casei, respectoasă, îi săruta mâna, apoi se pupau pe gură. Era singura ocazie când, în văzu-ne, făceau asta. Şi ne erau dragi.

            Biserica mică. Lume câţi mucenici în sinaxar. Afară pietrele crăpau de ger în rând cu oul de corb pitit în despicătură de stâncă. Moleşeală-năuntru, că popa era răguşit şi paşnic bondărea prin altarul fără de ecou. Ca un sfânt rătăcit, pe Stan Jopârţă mai că mi-l fură evlavia, ori de-a-mpicioarelea somnul mi-l doborâse, că de biet Surdu-Nechiurdul, ca Lenin pe ţărani, cu nădejde se sprijinea. Acesta nu era numai surd, ci şi cepeleag. Vorba-i răsărea şuierată şi-n vânt legănată, ca papura crudă în lac verde. Copleșit de povară, Nechiurdul se scutură o dată-ncetişor... de şapte ori se scutură... şi nu mai răbdă, aracan de el:

            – Şui în şchinaaare la miiiine, măi Ştaaane, şă te duc în ştraaană...

            Tata, întâi, la explozia colectivă de râs, mi s-a încruntat. Dar când a început, ca un scopit, ţârcovnicul să cânte, că nici dumnealui, bine se vede treaba, nu s-a putut înfrâna, a explodat ca un ou pus la copt în şperlă prea fierbinte.

            N-a mai călcat prag târnosit până, hăt-hăt, încoace, c-au făcut biserică nouă.

            Pe-aia veche, considera el, o pângărise.

 

Vizualizări: 256

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

(Ironia și umorul, am crede, doar din astfel de nevrednice întâmplări poate răsări, dar iată-l venind și dinspre cele vrednice, din casa Domnului. Adormise popa în timpul slujbei și ca să-l scoată din încurcătură, dascălul se trezi, în plină adunare, cântând îndemnul de a-l lua în spinare ca să-l ducă în strană. Că „popa era răgușit/Și pașnic bondărea/Prin altar/Ca un sfânt rătăcit”) ...Am redat din eseul meu, experiment, asupra cărții „La Ghizunie” – sper ca „Salonul literar” să le preia în foileton. „Toate tristețile oamenilor sunt ocazionale”, spunea Cioran. Cine ar putea face, stârnindu-l pe Ion Lazăr da Coza, să refacă zidirea acelor  poeme din cartea amintită, în cuvinte mai durabile decât  gresia şi metalul? În timp, poate îşi va răspunde, de nu va fi ajuns cumva, la capătul răspunsului prin scrierea acestor schițe ce scot la iveală alte întrezăriri și presimțiri nebănuite ale unor oameni ce par exilați pe Pământ de către Dumnezeu. Sperăm că nu se va opri numai la două-trei schițe experiment. Pentru că, nu i s-au terminat cuvintele şi nici ziua în care poezia (numai ea singură) nu a salvat lumea, încă.     

 

În experiment, același farmec mucalit și în proza interpretată, ca și în prozo-poem, determinat de preocupările satului, mai clar al părinților, legate de biserică. Textul poate fi considerat și documentar. Pentru a produce efecte expresive, personajele sunt înfățișate în mediul lor de viață, cu obiceiurile și limbajul de zonă.

Facem cunoștință cu o formă de scriere al lui da Coza, unde acțiunile povestite sunt în forma cea mai pură a satului din secolul trecut.

Interesant!

Sofi

Şi eu sper ca Salonul literar să ne onoreze, însă bugetu-i mic, pagini puţine...  Aşteptăm.

Mulţumiri,

Tudor Cicu a spus :

(Ironia și umorul, am crede, doar din astfel de nevrednice întâmplări poate răsări, dar iată-l venind și dinspre cele vrednice, din casa Domnului. Adormise popa în timpul slujbei și ca să-l scoată din încurcătură, dascălul se trezi, în plină adunare, cântând îndemnul de a-l lua în spinare ca să-l ducă în strană. Că „popa era răgușit/Și pașnic bondărea/Prin altar/Ca un sfânt rătăcit”) ...Am redat din eseul meu, experiment, asupra cărții „La Ghizunie” – sper ca „Salonul literar” să le preia în foileton. „Toate tristețile oamenilor sunt ocazionale”, spunea Cioran. Cine ar putea face, stârnindu-l pe Ion Lazăr da Coza, să refacă zidirea acelor  poeme din cartea amintită, în cuvinte mai durabile decât  gresia şi metalul? În timp, poate îşi va răspunde, de nu va fi ajuns cumva, la capătul răspunsului prin scrierea acestor schițe ce scot la iveală alte întrezăriri și presimțiri nebănuite ale unor oameni ce par exilați pe Pământ de către Dumnezeu. Sperăm că nu se va opri numai la două-trei schițe experiment. Pentru că, nu i s-au terminat cuvintele şi nici ziua în care poezia (numai ea singură) nu a salvat lumea, încă.     

 

Mulţumiri, J' Arrive!!

J' Arrive! a spus :

     E cât se poate de reuşit experimentul. Umorul, când e de calitate (şi aici e!), va fi gustat de cititor, fie că e dozat în vers, fie că-i administrat în proză.

     J' Arrive! 

Citit, recitit! Îmi amintesc că și la postarea precedentă am rămas cu imaginea părinților în pragul casei (respectoasă/ îi săruta mâna). Cât har! Și cât de mândră sunt de tine!

Un comentariu succint și cuprinzător.

Îmbrățișări,


Sofia Sincă a spus :

În experiment, același farmec mucalit și în proza interpretată, ca și în prozo-poem, determinat de preocupările satului, mai clar al părinților, legate de biserică. Textul poate fi considerat și documentar. Pentru a produce efecte expresive, personajele sunt înfățișate în mediul lor de viață, cu obiceiurile și limbajul de zonă.

Facem cunoștință cu o formă de scriere al lui da Coza, unde acțiunile povestite sunt în forma cea mai pură a satului din secolul trecut.

Interesant!

Sofi

Biserica era (este?) axis mundi a satului românesc, multe se întâmplau în jurul ei, toate...

Drag,

Nikol

Da, Gina, astfel de imagini/gesturi n-au cum să nu rămână în suflet și intelect!

Reciproca,

gina zaharia a spus :

Citit, recitit! Îmi amintesc că și la postarea precedentă am rămas cu imaginea părinților în pragul casei (respectoasă/ îi săruta mâna). Cât har! Și cât de mândră sunt de tine!

Parcă îmi place mai mult în proză!

Era... Acum e cârciuma și feisbucul, Nikol.

Nikol MerBreM a spus :

Biserica era (este?) axis mundi a satului românesc, multe se întâmplau în jurul ei, toate...

Drag,

Nikol

Mulțumesc pentru părerea ta, dle Nechita.

C.Titi Nechita a spus :

Parcă îmi place mai mult în proză!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 3 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 3 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 3 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 4 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 4 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 8 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 8 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 8 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 10 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 10 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor