18.01.2017 Pescara

   Iarna și-a luat foarte în serios rolul, dar a cam încurcat lucrurile sau poate ca are ordine precise, deși cam nefirești, din punctul meu de vedere. Își face veacul mai mult pe la mare anul acesta, făcând ravagii, aici în Abruzzo. De patru zile ninge-plouă, plouă-ninge, geruiește, topește, murdărește totul, apoi spală cu ploi torențiale în urma ei.

   Azi dimineață, deși cerul era întunecat și amenințător, mi-am luat inima-n dinți și am ieșit din casă simțind o imperioasă nevoie de a-mi trezi simțurile toropite. Am ieșit în ploaie către mare, luptând cu vântul ce se întețea pe măsură ce mă apropiam de ținta năzuințelor mele temerare. La un moment dat, a trebuit să-mi închid patetica umbrelă, căci riscam să mi-o reducă în franjuri, nebunul dezlănțuit. Mi-am acoperit capul cu gluga și am continuat să înaintez vitejește. Ardeam de dorința de a o vedea pe Ea, de a-i testa ospitalitatea, în asemenea vremuri de restriște extremă. Dincolo de ultimele clădiri ale orașului, furtuna își făcea de cap, scăpată dintre zidurile, de care își spărgea capul cu sadism.

   Marea vuia, șuiera, arunca spume în trombe uriașe, ce se năpusteau năprasnic asupra nisipului răscolit, măturat și îngrămădit, apoi din nou spulberat în cele patru orizonturi. Am rămas câteva clipe pe platforma de beton a fântânii în formă de navă, simbolul modern al orașului, chiuind de entuziasm, extaziată de forța sublimă a naturii care mă biciuia fără menajamente. Eram doar eu și Ea, față în față și îi savuram cu nesaț furia măreață! Am reușit chiar să-i surprind cu telefonul isteria, într-un filmuleț scurt, dar foarte relevant. Îmi plăcea la nebunie să mă aflu acolo, în asemenea momente și înțelegeam ce simt nebunii frumoși care riscă tot, numai pentru a se afla o clipă în ochiul ciclonului.

   După ce i-am strigat că o iubesc, am primit râzând încântată tromba de vânt și pulbere marină în față, umplându-mi plămânii cu aerul acela tare, unic și rece, care nu se mai poate respira, nicicând și nicăieri altundeva. Am consimțit să mă îndepărtez, de voie de nevoie de plajă, lăsându-mă împinsă și alungată de brațele interminabile ale vântului, ce îmi șuiera în urechi amenințări năstrușnice. Mi-au umplut sufletul momentele acelea și am decis să-mi premiez vitejia cu o pizza fierbinte și aromată. Am intrat în micul local ce rezista eroic asalturilor vântului, din apropierea plajei, care părea închis.     Când m-am apropiat, am constatat că înăuntru pulsa totuși un crâmpei de viată și activitate, spre mulțumirea mea. Un bărbat și o femeie, probabil proprietarii acelui loc, abia scoseseră din cuptor o tavă uriașă cu pizzette Margherita, ce sfârâiau încă în vitrina aburită. Cred că eram primul client din acea dimineață tumultuoasă, căci scaunele erau încă ridicate pe mese, cu piciorele în sus. Bărbatul s-a grăbit să le coboare, murmurând stânjenit câteva scuze.

   Eu îmi gustam deja bucata de pizza, în picioare în dreptul ușii, cu privirea ațintită către spectacolul naturii, ce se desfășura măreț la câteva zeci de metri, depărtare. La îndemnul amabil al bărbatului, m-am cățărat pe unul din scaunele înalte tip bar, continuând să-mi ronțăi cu plăcere micul dejun gustos și fierbinte. Am zâmbit când am auzit că mi-au pus chiar și un fond muzical. Mi-au zâmbit și ei, dispărând discret în bucătărie, lăsându-mă să mă bucur singură de plăcerea momentului.

   Deodată am simțit cum scaunul pe care eram cocoțată a început să danseze sprințar sub mine. Am recunoscut doar panica aceea unică, profundă, care îți mușcă lacom din inimă, pe care o recunoșteam foarte bine, căci o simțisem de multe ori în ultimii ani și care m-a propulsat direct pe ușă afară, cu inima bătând nebunește și mintea ce suna alarma: ,, cutremur!” Nu eram sigură că e adevărat și tocmai începeam să mă simt ridicolă și paranoică, dar imediat au ieșit după mine și cei doi, uluiți și speriați. Mi-au confirmat bănuiala și multe alte persoane, la fel de panicate ca și noi, ce ieșeau grăbiți din localurile și clădirile învecinate, privind  îngrijorați cerul și pământul, care se luaseră la trântă din nou. Ne-am îndepărtat de clădirile uriașe ce în asemenea momente deveneau un pericol iminent și ne-am refugiat pe plaja ostilă și neprimitoare, care oricum nu ne oferea prea mare siguranță, căci un taifun părea la fel de iminent ca și certitudinea cutremurului ce ne teroriza. 

   În dansul lor macabru, stâlpii ce asigurau iluminația stradală aruncau jerbe intermitente de foc și scântei care se dezintegrau în pletele vântului, creând imagini apocaliptice. Din nou am simțit admirația aceea totală, extazul inconștient generat de nebunia elementelor primordiale: apă, foc, aer și pământ, care se războiau sub ochii noștri, fără pudoare. Haosul se năștea din dezmățul naturii și se insinua în sufletele muritorilor semănând teroare, nesiguranță și admirație.

   În Abruzzo viața a devenit o aventură. Fobia cutremurelor, avalanșelor ucigașe, alunecări de teren ce înghit localități întregi și vieți nenumărate, inundații și iarnă nefirească, ce contrazice toate formele de logică, a dat peste cap echilibrul locuitorilor și întreaga lor existență. Moartea nu se mai satură! Viața aici e ipotetică... Merg la culcare cu strictul necesar la îndemână, cu speranța puerilă că voi mai avea ocazia să-l folosesc. Mă uit cu amar la clădirea aceasta unde locuiesc și mă străduiesc să nu mi-o imaginez pe toată peste mine. Când redeschid ochii într-o nouă dimineață, gândul meu imediat e de imensă recunoștință și gratitudine către Domnul! Resemnarea a luat treptat locul terorii și ridic fatalistă din umeri la imprevizibilul clipei următoare.

Vizualizări: 86

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Silvia, în piață, dacă pe legume vezi balegă, mai cumperi acea marfă?

La fel fac și eu, cititorul, când văd un astfel de titlu File de jurnal( Hazard))

Aveți dreptate!... Scuze Cititorului!...

Tot timpul admir la tine, acuratețea și narațiunea textului. N-am scris până acum fiindcă eu am fobie de cutremur. Scrii frumos, Silvia! Ești atât de liniștită într-o lume încrâncenată... o Lady! Drag!

Mulțumesc Mihaela! Încercăm fiecare în stilul propriu să transmitem și celorlalți trăirile noastre! Tu o  faci în stilul tău remarcabil și o faci cu multă iscusință! Te prețuiesc și te admir!

Cât de mărunți și neputincioși suntem în fața naturii!... Biete musculițe!

Ai descris fascinant, totul! Patetic de fascinant! Poetic şi dramatic, descriptiv și peisagistic, încântător.

Mi s-a făcut un dor cumplit de Mediterana... în septembrie o voi revedea. (nu știu dacă Ambruzzo este la Mediterana sau la Adriatica).

Felicitări pentru text!

Sofi

Mulțumesc d-na Sofi! Abruzzo este la Adriatica, dar Mediterana nu e mai prejos! Vă doresc vacanță frumoasă în Sicilia!

Scrii frumos, Silvia! ţi-am mai spus-o! FELICITĂRI!

dat foarte relevant. > dar foarte relevant.

să- l > să-l

Notă: Punctele de suspensie sunt numai trei şi indică, în general, o întrerupere a şirului vorbirii. Nu unesc niciodată două cuvinte, două propoziții sau două fraze! Ele preced sau succed un cuvânt (…preced sau succed…). Nu plutesc între cuvinte. Cel puţin… aşa ne învaţă clasicii noştri!... Cu excepția când se încheie un citat, sau se închide paranteza, după punctele de suspensie nu se ataşează alte semne grafice (…!), dar pot fi precedate de astfel de semne (!...), nu-s însoțite de virgule. Excesul folosirii lor dă impresia de vocabular sărac, ori de neputință în comunicare.

O scriere plăcută, bine scrisă.

da Coza

Vă mulțumesc tuturor pentru popas și observații (care au fost însușite) și vă mai aștept oricând cu mare drag!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 2 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 3 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 3 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 3 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 3 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 3 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 4 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 4 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 4 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 4 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 4 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 10 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 11 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 13 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 13 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor