Apoi încercă să-şi mai toarne în pahar, dar nu reuşi: din sticlă nu curgea nimic. Ridică sticla în dreptul urechii şi clătinând-o, spuse:

      − A dracu’ sticlă ciudată! Mai se aude ceva, dar nu vrea să curgă!

      − Ca să curgă, trebuie să desfaci dopul, dragul meu! Vrei să te ajut?

      − A, dopul! Na, poftim! spuse întinzându-i sticla… Dracu’ cel frumos să mă ia, cred că m-am ameţit dacă n-am văzut dopul.

      Margaret îi umplu paharul. El bău doar jumătate, apoi sprijinindu-se de fotoliu se ridică în picioare:

      − Pune muzică, diabolico fru… frumoasă  ce eşti! Vreau să dansez cu tine, să te… să te simt în braţe cum te zbaţi ca o tres… trestie, cum îţi freamătă ăăă… monumentalele sau… mă rog, monumentele!

      Margaret se conformă şi-i îndeplini dorinţa, dar spre ghinionul ei, nimeri tot un blues şi-l văzu pe Tom cum o aşteptă cu braţele deschise, având într-o mână paharul. Se orientă rapid şi luă şi ea paharul de pe măsuţă şi ciocnindu-l de al lui spuse:

      − Pentru fericirea şi alianţa noastră Tom.

      − Pentru…

      − Şi vorba ta,  dracu’ cel frumos să-l ia pe the King, dar să ne lase nouă palatul, spuse râzând Margaret.

      − Să-l ia, da, da… dar mai întâi să-mi dea banii… cec-ul, unde e cec-ul meu?

      − La bancă Tom, în caseta cu valori! răspunse ea, minţind cu nonşalanţă. Mi-a fost teamă să-l ţin asupra mea, fiind pe el trecută o sumă aşa de mare. Apoi nu eram sigură că tu vei veni la întâlnire, nu?

      Tom o ascultă şi miji uşor ochii: ultimul argument, plauzibil, îl mai linişti.

      − Cât?

      − Cinzeci de mii! improviză ea o sumă.

      − Nemernicul! spuse Tom furios. La averea lui, aşa de puţin!? Pentru atât mi-am riscat eu libertatea?

      − De ce Tom? Pentru ce ţi-ai riscat tu libertatea?

      − De ce… pentru ce… ştiu eu, de ce şi pentru ce!… Şi mai slăbeşte-mă dracu’ cu întrebările astea stupide, strigă el furios.

      Se răsuci şi azvârli cu furie paharul gol în colţul camerei. Acesta se sparse şi zgomotul produs de cioburile de cristal, sunară ca nişte clopoţei.

      Margaret se sperie, cu greu se abţinu să nu ţipe –  dacă ar fi ţipat, conform consemnului, Fill care era pe hol, ar fi dat năvală şi ar fi stricat totul −,  şi brusc vru să fugă de lângă Tom.  Nu mai apucă însă, mâna lui puternică o prinse, o luă în braţe şi efectiv o aruncă în pat, după care el, dezechilibrându-se căzu spre ea. Reuşi la timp să se ferească, răsucindu-se pe o parte şi astfel nu fu strivită de corpul lui. Tom începu să râdă prosteşte, se repezi şi o prinse iarăşi.

      − Frumoaso diabolică, acum chiar că nu mai ai scăpare! spuse el ridicându-se şi rupându-şi cămaşa.

      Fiara, plus alcoolul din el se dezlănţuiră.  Mâinile lui lacome, efectiv frământau cu sălbăticie trupul ei:  nici urmă de pasiune, nici urmă de tandreţe. Margaret se lăsă în voia mâinilor lui, suportând cu stoicism brutalitatea şi sălbăticia din el, ştiind că ar fi fost inutil să i se împotrivească şi poate că dacă ea, iar răspunde cu falsă tandreţe şi mângâiere, l-ar potoli.  

      − Tom, dragul meu… mai tandru! Vreau să fiu mângâiată, nu frământată ca un aluat! Vrei să faci cozonaci din mine? Mai uşor!… Uite, aşa ca mine, mai delicat, vreau să mă exciţi, să… simt că te doresc…  Şi, în legătură cu cec-ul, îi sclipi ei o luminiţă salvatoare, trebuie să-ţi spun, că mai ai încă unul în caseta mea de valori.

      Tom se opri brusc:

      − Încă unul! De ce nu m-ai spus până acum?

      − Am vrut să-l păstrez pentru mine! Este o filă de cec în alb, dar acum, minţi ea, fiindcă suntem aliaţi, vreau să ţi-l dăruiesc ţie! Eu am destui bani în cont.

      După puţin timp, Tom se calmă. Alcoolul începuse şi el să-şi facă datoria pe deplin şi, simţi ea, el încerca din toate puterile să se menţină treaz şi pe poziţie. Dar mişcările lui erau din ce în ce mai nesigure şi mai moi. Se chinuia în zadar, bărbăţia lui nu-l asculta şi pace.

      Margaret trecu rapid la atac căci nu ştia cât o să mai fie el  treaz şi nici cât timp trecuse cu exactitate: dacă s-a terminat caseta, suferinţa mea a fost în zadar!

      − Aşa da, aşa… aşa, vezi că poţi fi şi tandru, aşa te vreau… Prostuţule mic şi gingaş! Vezi că te porţi mult mai tandru când te ştii bogat, nu? Dar când o să fii şi mai bogat!?

      Tom o eliberă, comiţând o mişcare total neprevăzută pentru ea. Se răsuci coborînd de pe ea şi rămase cu faţa în sus. După câteva clipe, o trase peste el, ca pe o păpuşă şi-i rupse bluza.

      Margaret începu să se prefacă, scoţând nişte gemete de satisfacţie… accelerându-şi intenţionat respiraţia.

      − Vreau să-ţi simt forţa bărbăţiei… continuă ea, nu forţa brutală a mâinilor… Tom, eu cred că the King e implicat şi în moartea celor două soţii… Tu ce crezi? forţă ea nota.

      − Da, este!… răspunse el destul de greu.

      − Dragul meu, tu ştii ceva?

      − Da!… Planul lui!… reuşi el să răspundă.

      Margaret îl simţi din ce în ce mai moale. După câteva minute, mâinile lui se opriră şi-i alunecară pe lână corp.

      Aşteptă nemişcată minute bune, până ce respiraţia lui deveni egală, apoi se ridică de pe el şi coborî uşor din pat. Îşi puse o altă bluză, cea ruptă de Tom, o aruncă în coşul de gunoi.

      Trase sertarul şi-l întoarse. Privi minicasetofonul şi se posomorî: butonul roşu sărise singur, semn că banda se terminase.  Se repezi spre uşă, ardea de nerăbdare să se întâlnească cu Fill, să-i dea minicasetofonul şi să se termine mai repede totul.

 

      Pe hol, se lăsă epuizată la pieptul lui şi începu să plângă. El încercă s-o liniştească, simţind-o că tremură şi mângâindu-i părul, îi şopti:

      − Gata, gata, totul s-a terminat, acum linişteşte-te! Ai făcut o treabă bună şi sunt mândru de tine! După câteva clipe, îndepărtând-o şi prind-o direct, spuse în glumă: Dacă vrei, te primim în rândurile noastre!

      − Ai să mă ierţi vreodată? îl întrebă ea printre suspine.

      − Am fost, încă de la început, conştient de ipostaza delicată în care te vei afla.  Aşa că este inutil să-ţi ceri iertare.

      Dar oare inima ta ce simte cu adevărat? îl întrebă ea în gând privindu-l.

Intrară în apartament şi Fill scoase cătuşele. Îi trase lui Tom mâna puţin în sus şi i-o prinse cu ele, de florile din fier forjat ale patului.

      − Aşa, acum hai să mergem la colonel, că ne aşteptă!

      − Fill! Te rog din suflet să mă crezi că am făcut totul pentru tine!… Iubirea care… şi plânsul o înecă şi mai tare.

      − Gata, te înţeleg! spuse el.

      − Acum mă simt  aiurea, mă simt şi murdară! murmură ea. Vreau să merg la baie şi apoi mergem.

      − Ok, te aştept.

 

      În ziua următoare, Tom se  trezi din mahmureală, într-o locaţie total necunoscută şi îi trebuiră minute bune ca să realizeze că se află într-o cameră de arest.

      Nu-şi amintea decât că în ziua precedentă, în loc să se întâlnească la prânz cu domnul Elvis Teel, se întâlnise cu Margaret, iar după amiaza şi seara o petrecuse cu ea, dar cum şi când fusese adus aici, nu-şi mai amintea. În jurul prânzului, un gardian îl duse în camera specială pentru interogatoriu, spunându-i să aştepte.

      După câteva minute colonelul intră:

      − Bună ziua, domnule! Sunt colonelul Arthur, spuse acesta, şi se aşeză pe scaunul din faţa lui. Foarte calm, scoase un carneţel:

      − Bună ziua! răspunse Tom greoi.

      − Te numeşti Tom, da? Tom şi mai cum?

      − Tom Cat.

      Colonelul notă şi sublinie ceva în notes, apoi brusc, privindu-l foarte insistent, spuse:

      − Prea eşti palid, eşti bolnav, sau?...

      − Nu sunt bolnav!  Sunt obosit.

      − Ştii unde te afli?

      − Da.

      − Bănuieşti şi de ce eşti reţinut?

      − Nu.

      − Eşti acuzat de crimă! O acuzaţie foarte gravă. Mai precis, de moartea domnişoarei Lennyei Teel, fiica domnului Elvis Teel!

      − Nu este adevărat spuse el pasiv, nu eu am asasinat-o pe Lenny Teel.

      − Dar cine?

      − Nu ştiu, iar dacă mă suspectaţi de aşa ceva, vă pierdeţi timpul în zadar… Apoi trebuie să aveţi şi dovezi.

 

 

      − Avem suficiente dovezi, fii liniştit şi nu te frământa dumneata din cauza asta. Răspunde-mi: dumneata poţi proba cu martori, nevinovăţia? Unde ai fost în noaptea crimei? Ai un alibi?

      − Da, pot proba! Am fost cu domnul Elvis Teel, toată noaptea.

      − Da!? Eşti sigur?

      − Da.

      − Domnul Teel, ne-a spus altceva!

      − Domnul Elvis Teel, poată să spună multe, replică Tom cat, alunecându-i privirea într-o parte.

      Colonelul îl studie câteva clipe, apoi cu o voce monotonă, urmărindu-i atent toate reacţiile, adăugă:

      − Sunt sigur că ştii, dacă nu te informez eu, că domnul Elvis Teel, e reţinut şi acuzat de asasinarea căpitanului Fill Norman.

      Pe faţa lui Tom, apăru un surâs foarte scurt, care pieri la fel de rapid cum apăruse – dar acest fapt nu scăpase ochiului vigilent al colonelului, interpretându-l ca pe un surâs de satisfacţie −,  iar degetele de la mâna stângă porniră abia perceptibil să bată darabanaua în tăblia mesei. 

      − Da! Ştiu că este reţinut, dar acum mă interesează pielea mea, nu a lui.

      − Însă domnul Elvis Teel, prin declaraţia dată, te acuză pe dumneata de asasinarea căpitanului, adăugă cu aceiaşi voce monotonă colonelul.

      − Nu-i adevărat! ripostă Tom, uşor vehement.

      − Nu-i adevărat! se miră colonelul şi introduse mâna în buzunarul hainei, din care scoase o pungă din plastic sigilată, în care se vedea un stilou.

      - va urma -

Vizualizări: 107

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

În sfârşit acţiunea continuă şi continuă bine. Ai dus-o pe Margaret destul de departe cu mimarea acelui act sexual... mai era puţin şi trebuia să meargă până la capăt. De altfel chiar merită acest tratament, deoarece face parte din acest angrenaj al foamei după avuţie, lux şi desfrâu. Sunt curioasă ce destin i-ai ales, Emil. Până acum e bine.

Însă mai există în mine o părticică din feminism care vede şi cealaltă parte a felului de a folosi femeia. De ce doar pentru nurii ei? Ea poate face şi altceva... dar să nu uităm că romanului este scris de un bărbat...

tarapanaua - darabanaua. Tarabana este altceva.

Desigur, cu plăcerea textului şi aştept continuarea, Sofy!

„Pe faţa lui Tom, apăru un surâs foarte scurt, care pieri la fel de rapid cum apăruse – dar acest fapt nu scăpase ochiului vigilent al colonelului, interpretându-l ca pe un surâs de satisfacţie -,  iar degetele de la mâna stângă porniră abia perceptibil să bată darabanaua în tăblia mesei. ”

Interesant...

Semn de lectură, teo cabel

Sofia, am rectificat! Mulţumesc pentru lectură şi ajutor!

Cu prietenie,



Sofia Sincă a spus :

În sfârşit acţiunea continuă şi continuă bine. Ai dus-o pe Margaret destul de departe cu mimarea acelui act sexual... mai era puţin şi trebuia să meargă până la capăt. De altfel chiar merită acest tratament, deoarece face parte din acest angrenaj al foamei după avuţie, lux şi desfrâu. Sunt curioasă ce destin i-ai ales, Emil. Până acum e bine.

Însă mai există în mine o părticică din feminism care vede şi cealaltă parte a felului de a folosi femeia. De ce doar pentru nurii ei? Ea poate face şi altceva... dar să nu uităm că romanului este scris de un bărbat...

tarapanaua - darabanaua. Tarabana este altceva.

Desigur, cu plăcerea textului şi aştept continuarea, Sofy!

Domnule Teo, sunt plăcut surprins că modesta mea încercare literară, va atras atenţia!

Vă mulţumesc pentru lectură.

Cu prietenie,

CABEL ȘTEFAN TEODOR (TEO CABEL) a spus :

„Pe faţa lui Tom, apăru un surâs foarte scurt, care pieri la fel de rapid cum apăruse – dar acest fapt nu scăpase ochiului vigilent al colonelului, interpretându-l ca pe un surâs de satisfacţie -,  iar degetele de la mâna stângă porniră abia perceptibil să bată darabanaua în tăblia mesei. ”

Interesant...

Semn de lectură, teo cabel

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 57 minute în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 1 oră în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 16 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor