Biciuim firele de iarbă cu talpa bocancului ruptă în amintirea copilăriei. Doar buruienile exaltă, florile își mușcă sângele cu dinții cariați pătând din neglijență clorofila ce se usucă la soare.

 

Fiecare gară are trenul ei! Fiecare piatră e în casa ei! Doar arbuștii privesc ca niște spectatori indiferenți cum stâlpii de telegraf ciocnesc inutil la poarta cerului. Calea ferată plânge în așteptarea... ploii?! Pământul zace plictisit de liniștea pietrelor, de dorul locomotivelor ce-i apăsau plămânii. Zborul își ascunde aripile în fiecare piatră, în fiecare gară și smulge din iarba bătrână o șoaptă mutată-n retorica unei întrebări fără răspuns: De ce?  

 

Factorul X analizează, într-o pauză de teleportare,  strălucirea cercului agățat în muzeul de locomotive. Glasul roților de tren și-a mutat respirația într-un exponat vintage, căci cercul circumscris segmentului rupt din cele două paralele plânge înghesuit printre pietrele cărunte. Doar șinele își zbenguie trupul atâta timp cât linia orizontului respiră curat, fugind de adunătura tristă de fier expirat. Două linii paralele încorsetate în secante atipice nu duc întotdeauna spre infinit...

 

Cine-a inventat pasul? Furnica prinsă fără bilet de călătorie sau șarpele așezat confortabil pe o bancă tristă de pe peronul plin cu scaieți?

 

Sângele își mută existența în petale, iar macul, încurcat printre probleme, uită să semneze condica de prezență. Vântul? Posibil să fi plecat cu ultimul tren în concediu, dar se va întoarce când soarele se va îneca în mare și verdele își va schimba haina asudată, demodată și ruptă în coate.

 

Încercăm să clădim pronumele noi pe scheletul căii ferate, însă iubirea fuge spre nemărginire și noi, noi ne blocăm respirația sudând iluzii și secând perpendicularitatea cuvântului împreună. Suntem două linii paralele! Un el și o ea care aleargă, aleargă dezordonat printre spinii încorsetați în șuruburile secundei ce-a inventat cuvântul „stop”. Amăgire. Paralelism. Lacrimi. Doar jocul continuă cu un nou început, ignorând ideea de cale ferată ruginită de încercări și minciună. Adevărul, ascuns sub pietrele de pe ecartament, refuză să privească soarele în ochi. Un tu și un eu fac echilibristică pe rugina unor sentimente uitând să trăiască cum le dictează clorofila ce fierbe în interiorul fără pată, scrum sau silabe degradate.  

 

Polenul deschide ușa imaginației, mutând culoarea într-un colet trimis destinatarului la... post restant. Viața nu se ascunde în sidef ci-n bolovani de râu scoși la licitație când uzura le-a tras o palmă indigo.

 

Punctul răsuflă ușurat de povara unui segment de dreaptă vândut on line. Să respirăm anevoios declinarea pronumelui personal sau poate c-ar fi mai bine să dăm cu zarul printre dreptele nemărginite care refuză să-și croiască drumul în teoremă... Ce-ar fi să ne-mbrăcăm existența în croiul unui punct? Scăpăm și de paralelismul incomod, și de pronumele agitat să-și cumpere iubirea la colțul unei pietre masată cu ulei de motor.

 

Minutele au rupt zborul unui porumbel care exersa echilibristica pasului pierdut pe una dintre șine. Târziu în noapte, pe cealaltă șină, o locomotivă debusolată taie clorofila de pe firele de iarbă îmbătrânite prematur și mută pasul păsării în prăpastia uitării. Un înger i-a împrumutat aripile la masa negocierilor eșuate. Paloarea acțiunii s-a încurcat în flacăra unei lumânări născută din rabat la conștiința planetei. Trei pene sângerânde oftează între două gări, iar destinul șinelor cu tâmpla albită merge mai departe, nu spre plus infinit ci spre verdele din noi cantonat nu-n clorofilă ci-n propria viață. În ploaia de sentimente geometria iubirii invinge!   

 

O săptămână. Un anotimp. Un an... un timp și porumbelului i-au fost confiscate aripile, iar ecartamentul s-a îngustat, s-a mutat în casa cârtiței fără strălucire în ochi. Ce-a rămas? Două linii paralele plimbându-și zilele în subsolul electrocutat de asfalt, mulțime pavată cu viteză și... „urmează stația Pipera.” Tâmpla șinelor e coafată cu viteză, iar clorofila își tricotează zâmbetul în muzeul amintirilor supraterane. „Ușile se deschid pe partea stângă.” Metrou? Nici vorbă! Un tren remaniat în nocturnă cu iz de călătorie în cercul „înscris” paralelelor din ipoteză.

 

Tâmplele concluziei  au asudat șinele, neglijând zăpada instalată definitiv pe ele. Clorofila s-a mutat pe șoseaua Soarelui Răsare și zâmbește fiecărui călător care încearcă să facă autostopul. Zadarnic însă. Fiecare-și vede de respirația sa zgomotoasă și infectată de o tranziție prost înțeleasă. Clorofila plânge, oftează și solicită o derogare de la traiectoria prafului în ochi. Trenul ei, oare, a rămas fără locomotivă?

Vizualizări: 54

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Metaforic vorbind despre fațetele realității, despre relațiile interumane. Drag!

Viziune ideatică despre lumea paralelă, despre viața paralelă cu adevărul, confruntări cu realitățile social. Metaforic vorbind.

Viața este ceea ce ni se întâmplă în timp ce ne facem planuri. A spus Jon Lenon. (citat din memorie)

Am citit cu plăcere,

Sofi

Vă mulțumesc, doamnă Sofy, pentru lectură și timpul acordat mpdestei mele postări.

Sofia Sincă a spus :

Viziune ideatică despre lumea paralelă, despre viața paralelă cu adevărul, confruntări cu realitățile social. Metaforic vorbind.

Viața este ceea ce ni se întâmplă în timp ce ne facem planuri. A spus Jon Lenon. (citat din memorie)

Am citit cu plăcere,

Sofi

Mi-e drag popasul tău, dragă Mihaela. Îți mulțumesc.

Mihaela Suciu a spus :

Metaforic vorbind despre fațetele realității, despre relațiile interumane. Drag!

pentru o gara aparent parasita, este plina de activitate

frumos scris, am intalnit constructii interesante

Frumos, un text plin de metafore și simboluri.

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: Lazăr Vasilisia 

(CEC Bank)

*

DONATORI,

începând cu septembrie 2020:

VALERIA MERCA 

SOFIA SINCĂ 

MIHAELA POPA

TUDOR CICU

VASILISIA LAZĂR 

Activitatea Recentă

Utilizatorului Mick Lorem îi place postarea pe blog Și preț de-o clipă albastra urbe a plutit a lui gabriel cristea
cu 8 ore în urmă
Mihaela Suciu a lăsat un comentariu pentru rodica constantinescu
cu 8 ore în urmă
Mihaela Suciu a lăsat un comentariu pentru Elena Mititelu
cu 8 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a lăsat un comentariu pentru rodica constantinescu
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a lăsat un comentariu pentru Elena Mititelu
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a lăsat un comentariu pentru Mick Lorem
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr şi-a actualizat profilul
cu 9 ore în urmă
Pictograma profiluluiDinca Valerian i-a dăruit un cadou utilizatorului Adina Speranta
cu 10 ore în urmă
Postare de log efectuată de gabriel cristea
cu 10 ore în urmă
Pictograma profiluluiValeria Merca i-a dăruit un cadou utilizatorului rodica constantinescu
cu 10 ore în urmă
Pictograma profiluluiValeria Merca i-a dăruit un cadou utilizatorului Elena Mititelu
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului gabriel cristea îi place postarea pe blog haiku (125 - 127) a lui Dinca Valerian
cu 13 ore în urmă
Mick Lorem şi Vasilisia Lazăr sunt acum prieteni
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mick Lorem
cu 14 ore în urmă
Pictograma profiluluiVasilisia Lazăr i-a dăruit un cadou utilizatorului ve@nu blajan
cu 14 ore în urmă
Pictograma profiluluiVasilisia Lazăr i-a dăruit un cadou utilizatorului Mick Lorem
cu 14 ore în urmă
Mick Lorem este acum membru al ÎNSEMNE CULTURALE
cu 14 ore în urmă
Tudor Cicu a contribuit cu răspunsuri la discuţia O fată din depărtări a utilizatorului Tudor Cicu
cu 16 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (125 - 127) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 16 ore în urmă
Sofia Sincă a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (125 - 127) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 21 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor