Era un început de toamnă fierbinte încă, dar sătenii nu se lăsau păcăliți cu una cu două, deoarece iarna era inevitabilă și gerul său mușcător trebuia îmblânzit cu provizii serioase de lemne. Într-o dimineață de septembrie, când geana zorilor încă nu se hotărâse să se ridice de pe ochii întunecați și înlăcrimați ai nopții, Ana simți pe umăr atingerea fermă a maică-si, ce o chema din lumea viselor, la o realitate prozaică și aspră.


   - Hai somnoroaso, scoală-te că taică-tu a pregătit deja carul să mergem în pădure! Trebuie să aducem acasă grămada de lemne pe care am făcut-o săptămâna trecută și până ajunge el cu căruța, noi amândouă mai strângem câteva uscături, căci  ne trebuie pentru cuptorul de cărămidă, când facem pâine. 


   Fata mormăi ceva, foarte nemulțumită și dădu să se întoarcă pe cealaltă parte, ca să-și continue somnul. Citise până dinspre ziuă la romanul pe care îl începuse de câteva zile și pe care numai noaptea îl putea devora, căci ziua era foarte multă treabă în gospodărie și mama ei nu prea îi căuta în coarne, când era vorba de muncă. Mai era puțin și se termina vacanța, dar nu-i părea rău, căci oricum nu se prea bucurase de ea. Intenția ei de a mai gusta puțin din deliciile somnului se spulberă, când vocea mamei se ridică cu încă unu sau două tonuri. Încruntată și enervată de-a binelea, Ana sări din pat, aruncând pătura de perete. 


   - Gata, m-am sculat! Ești foarte obositoare când te apuci să bombăni de la primele ore ale zilei! Vreau să văd dacă ești tot atât de insistentă și cu neisprăvitu ăla de fii-tu, care trândăvește toată ziua și nu îndrăznești să-i zici nimic! Pe el nu-l deranjezi și îi asculți cu smerenie toate balivernele pe care vi le îndrugă de câte ori e de făcut vreo treabă, după care dispare  ca măgarul în ceață! Tragi de mine și nu mă lași nici măcar să-mi fac temele pentru școală! 


   - Gata cu discuțiile! i-o tăie scurt maică-sa. Stai numai cu nasul în carte, de parcă ai ieși vreo profesoară!


   - Poate că aș ieși, dacă m-ai lăsa să învăț! 


   - Îmbracă-te mai repede și mănâncă ceva ca să mergem, că acu vine prânzul!  

  Supărată foc, Ana ieși din casă și încercă să-și evapore nervii în răcoarea umedă a grădinii. Se așeză pe malul lacului plin de nuferi înfloriți și respiră cu lăcomie parfumul amețitor al ierbii abia tăiate. Acela era templul său și se calma ca prin farmec de câte ori venea aici. Ca un foc din ce în ce mai domol, mânia se stinse treptat. Din curte auzi glasul părinților ce se pregăteau de plecare. Tata pornise tractorașul și agăță de el căruța cu ajutorul mamei. 

   - Dar copiii ăia unde sunt? întrebă el. Cristi trebuie să vină cu mine că iar se fofilează cum face el de obicei! 

   - A zis că vine cu noi peste vale, improviză repede mama. Acum se pregătește, mănâncă și el ceva și vine. Cât ocolești tu pe drum, noi am și ajuns pe scurtătură. 

   Ana auzi și clătină din cap cu amar. ,,Uite cum își apără feciorul! Și apoi se plânge când îi face zile fripte! Numai ea l-a răsfățat așa! Pe noi ceilalți ne exploatează ca pe niște asini, în timp ce pe el îl cocoloșește ca pe un prinț.” Dar se ridică și cu pași sprinteni, porni să înfrunte o nouă zi. 

   - Ai mâncat? o întrebă mama. Să nu mai sari peste mese că știi ce probleme ai cu stomacul!  Ana o privi scurt, gata să-i dea o replică dură, dar se stăpâni. Uneori se îndoia de iubirea mamei, dar numai când se simțea frustrată și exploatată. Alungă gândul urât și se dojeni cu asprime. Sigur că o iubea în felul său, dar era o femeie foarte dârză, dură din cauza vieții dure pe care o ducea, muncind până la epuizare și pretinzând de la familia ei același lucru. Nu prea se încurca ea cu sentimentalisme, dezmierdări sau cuvinte de alint. Nu primise și nu știa să ofere. Atitudinea pe care o adopta cu Cristi, fiul cel mijlociu era o excepție ciudată, căci tocmai cu el ar fi trebuit să își folosească duritatea caracterului. Dar el reușea mereu s-o păcălească, transformând în comedie orice situație neplăcută, reușind de fiecare dată să iasă din încurcături, cu glume și cuvinte mieroase. Adevărul e că toți cădeau în capcanele lui iscusite și oricât se acuzau unii pe alții că erau prea  toleranți cu el, îl iubeau și-l ocroteau ca pe un mielușel neajutorat. Inclusiv Ana, care era foarte scandalizată de părtinirea mamei, îl apăra cu înfocare când intra în vreo belea și de foarte multe ori îl scăpase de mânia tatălui, care își pierdea răbdarea când acesta întrecea măsura. 

   Apucară amândouă cărarea dificilă prin pădurea de stejari seculari, în tăcere. Tensiunea nu se dizolvase încă, dar niciuna nu voia să reaprindă conflictul. Ana se cufundă în gândurile ei, călcând

absentă iarba înaltă ce i se încurca în picioare. Mama o urma poticnindu-se și când o auzi respirând accelerat, se mustră că ignorase capacitățile ei fizice,

mult mai reduse decât ale sale. Încetini simțitor pasul și o privi îmbunată. 

   - Ai obosit, mamă? Hai să ne așezăm un pic pe butura asta, să ne mai tragem sufletul ! surâse înduioșată când văzu cu ce grabă o ascultă. O cuprinse de după umeri și îi șterse fruntea transpirată. Mama își sprijini capul pe umărul ei, trecându-i cu dragoste brațul după mijloc. Rămaseră astfel minute bune, strânse una lângă alta, în tăcere. Restul drumului îl făcură pe nesimțite, râzând și pălăvrăgind vrute și nevrute. Odată ajunse în desișul opac al locului cu pricina, Ana privi neliniștită în jur.

   - Mamă, în valea asta adâncă, se spune că sălășluiesc porci mistreți! Uite ce locuri sinistre! Hai să stăm mai aproape de drumul acela forestier, pe unde trebuie să sosească tata cu tractorul!

   - Nu te teme, porcii mistreți fug mâncând pământul când simt miros de om! o încurajă aceasta, dar cam fără convingere. Hai la treabă, că acum ajunge tactu și nu am adunat nimic! spunând asta, femeia uită curând de sine, absorbită complet de munca ei. Ana se ținu prudentă aproape de cărare, lucrând cu spor. Din când în când o căuta cu privirea pe maică-sa, chemând-o speriată când considera că s-a îndepărtat prea mult. Timpul se scurgea pe nesimțite și grămăjoara Anei crescuse considerabil, când auzi deodată zgomote violente în valea misterioasă. Se îndreptă de mijloc și ascultă îngrozită vacarmul ce părea provocat de o turmă de mistreți cu puii lor. Simți cum panica îi fură mințile și căută cu privirea pe mama ei care se îndepărtase foarte mult. Acum se afla foarte aproape de valea înfiorătoare și nu auzea deloc chemările ei sugrumate de spaimă. Fu nevoită să-i atragă atenția, aruncându-i în cap cu un vreasc care o lovi în plin, speriind-o foarte rău. Anei îi veni să râdă când îi văzu privirea uluită, dar îi trecu repede la auzul vacarmului ce se apropia.

   - Mamă, mistreții! o avertiză ea, înainte de a escalada ca o maimuță cea mai apropiată tufă, dar din păcate și cea mai fragilă și care se legăna ca o trestie sub greutatea fetei. De chiu de vai, se puse cât de cât la adăpost, dar se îndoia că mama ei va reuși să fie la fel de agilă și căută disperată cu privirea o salvare pentru ea. Nu mai avu timp căci biata femeie ajunse sub copăcelul Anei, abia respirând de spaimă și disperare, cu intenția vădită de a urca alături de fată. Deși i se păru zadarnic, Ana întinse mâna mamei și o trase în sus, dar bietul copăcel începu să se balanseze periculos, destabilizând echilibrul precar al amândurora, iar mama reuși să-și piardă basmaua printre ramurile încâlcite în părul ei. Prinsă în capcana crengilor, nu mai reuși să câștige nici un centimetru de înălțime și rămase imobilizată ca o pasăre mare cu aripile întinse, într-un mod foarte caraghios. 


    Ana renunță la strădania de a descâlci părul mamei dintre ramuri, sperând ca mistreții nu vor fi tentați să se apropie prea mult se sperietoarea vie și zgomotoasă din copacul balansoar. Mistreții nu ieșiră deloc din valea întunecată, în schimb aproape leșinat de râs, urcând coasta în patru labe, rupând vreascuri și răscolind frunzele uscate, ieși diavolul de Cristi, care născocise tot tărăboiul acela, pentru a se distra pe seama mamei și a surorii, singure și speriate în pădurea deasă și întunecoasă. Tocmai atunci ajunse și tatăl care, tare se mai minună, găsindu-și nevasta cu părul vâlvoi printre crengile unui copăcel patetic. Când află cauza, se porni pe un râs nestăvilit, spre marea supărare a celor două victime. Ana a trebuit să rupă crengile ce-i luaseră mama prizonieră, urmând să i le îndepărteze acasă, cu păr cu tot. 


   Mare fu jalea mamei când se despărți de cozile ei, de care nu se atinsese toată viața. Le răzbună din plin seara, când reuși să-și ademenească feciorul în casă, cu prefăcută bunăvoință. De cum îl prinse în odaie, rupse linia de croitorie pe spatele lui.

Vizualizări: 152

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

:)) Relaxantă poveste! 

Semn de plăcută lectură,

Dorina

Vă mulțumesc cu drag pentru popas și aprecieri!

:))

alintatului mamei până la cozi îi fu...

frumos, amuzant, relaxant

admirație!

bine că s-a terminat cu bine!

FELICITĂRI!

O poveste  ruptă din viață, scrisă frumos și cu simțul umorului. 

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 53 minute în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 1 oră în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 16 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor