În Duminica Floriilor, Muica Lina venea încet-încet de la slujbă, ducând în batistă un pumn de anafură - să ia pe nemâncate toată săptămâna câte-o firimitură…

     Dă să treacă şoseaua, că stătea pe-o ulicioară ce se deschidea din dreptul lăcaşului,  când un ciopor de băietani se năpustiră asupra milogului satului, aruncând în el cu te-miri-ce şi grozăvindu-se de-aşa ispravă prin ţopăieli, ţipete şi râsete.

     Omul, nevoit de adunătura strânsă de zmei, scăpă târând cu greu piciorul beteag şi lăsând o dâră şerpuită în urmă. Îşi află salvarea în Lina, care-l ogoi în ograda ei săracă, omenindu-l cu o strachină de lapte şi-un colţ de turtoi.

     Milogul sorbi cu plăcere printre plescăituri picul de lapte, pitind, însă, boţul uscat şi galben în sânu-i trenţăros.

     La căderea serii, Muica Lina îl îndemnă la adăpost în grajdul dărăpănat unde-şi găsea fereală şi capra-i  roşie, singura avere...

     Din ziua aceea, omul şi-a hotărât loc de pază la poarta bătrânei. Sta acolo de dinaintea răsăritului şi până se întuneca, plimbându-şi ochii ciudat de galbeni în lungul şi-n latul uliţei, nefăcând nimic, doar sâsâind uşurel vaietul suferinţei sale alinate de Muica Lina.

     Timpul trece după tipicul satului. Vara aproape s-a dus… Muica se grijeşte de capră şi de milog. Oftează întruna. Nici nopţile nu se ostoieşte. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braţ de buruieni. Mai suduie căpriţa năroadă săltată pe prispă la flori. N-are stare. Nici să înghită lapte nu-i vine… Turtoi încropeşte tot la două zile. Îl coace sub ţestul încins cu crengi aduse de milog...

     Şi orice-ar face, îşi bombăne nevoinţa. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu  mai  putea  nădăjdui  la  mila  bisericii şi-acum! Da’ de unde creiţari?!

     Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El îşi primeşte tainul, soarbe încetinel din dulceaţa laptelui, necruţând nici o picătură, iar cu boţul de mălai fuge încurcat, îndemnând către uşa grajdului.

     Muica Lina îl vede. Nu-i zice ni’ca, lăsându-l în treaba lui. Iar când dau faţă-n faţă, o ţintuieşte cu ochii straniu de galbeni. Parc-ar vrea să-i spună oarece.

     Şi într-o dimineaţă, când biata curăţa grajdul, năvăli şi el fâşâind şi dând ocol unei lădiţe în care femeia punea la fereală mălaiul. Capacul şi preajma cutiei aveau urme de mămăligă uscată. Arătarea sâsâi ca de obicei, legănându-şi corpul subţiratic până femeia prinse de veste. Apoi se strecură şerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca.

     Mirată de bâţâiturile milogului, priveşte către ladă, atingând-o uşurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să-ntindă cât mai mult din puţinul mălai.

     Spre uimirea bătrânei, lada nu răsună a gol! Nu! Lina se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a şirei, trase în sus de capac şi?!…

     Ce văzu nu i se păru tomite adevărat. Îşi scuipă în sân, îşi făcu larg trei cruci, asezându-se pierită pe pragul grajdului.

     Gânduri şiruri îi zumzăiau prin urechile bătrâne, iar în lumina ochilor se perinda strălucind galbenul visteriei aflate. I se păru că e pe altă lume… Doar în poveştile bătrânilor de cândva se iveau aşa, din senin, comori, de scăpau de foame şi sărăcie vreun om şi sufletele aflate în grijă. Dar la ea, cum?!

     Şi tot întrebându-se şi încercând răspunsuri după mintea ei de femeie, băgă de seamă că milogul pierise din poartă. Dar nu-şi făcu griji. S-o fi dus pe linie să-şi dezmorţească ăle picioare, gândi ea.

     Din pragul grajdului se ridică abia când se întunecase. Pesemne aţipise ostenită de munca spăimoasă a minţii. Îl caută pe cerşetor, îl strigă să vină la strachina de lapte, dar… nu se arată.

     În acea noapte dormi fără vise, sătulă de cele trăite peste zi.

     Deşi dăruită cu soare de Domnul, ziua următoare începu rău pentru Lina. Aciuitul de milog parcă intrase-n pământ. Nu ştia pe unde rătăcea, iar căpriţa scăpase dincolo de gărduţul ce apăra legumele de oare, dând gata straturile de varză abia învelită, spre toată obida bătrânei.

     Şi-n vreme ce-şi ştergea lacrimile c-un colţ de basma, prinde curaj, trece drumul şi se prelinge încetunel în curtea bisericii… I se spovedeşte preotului care n-o crede, bănuind c-ar avea năluciri… povăţuind-o la rugăciune şi mătănii.

     Nici părintele, nici Lina nu simţiră că vorbele şoptite sunt prinse de dascălul Marcu, om hulpav de băutură şi de câte alea. Singurele virtuţi avute - hărnicia şi vocea - îl salvaseră în slujba de paracliser.

     Păşind uşor în latura femeii, o ademeneşte la mărturisiri, făgăduindu-i viclean sprijinul. În fapt, toca în minte zavistie pentru ploconul căzut pe capul proastei bătrâne.

     Zălogită în necazul că nu găsise crezare la preot, se îndrepta spre casă târându-şi neputincioasă picioarele. Din spate, era  urmată  îndeaproape de Marcu, hotărât să facă ce-o face, doar să pună mâna pe…

     N-apucă să-şi ducă otrăvita închipuire la capăt, că se-mpiedică de scârbavnicul milog, care i se împleticise voit printre paşii de fur.

     Scăpat din  poticneală c-un brânci şi-o sudalmă aruncate sărmanului - nebănuit potrivnic - fu din trei paşi lângă Lina.

     Copleşită de stăruinţa urmăritorului, năucită chiar, îi îngădui curiosului să-şi mântuie vrerea.

     Descoperind bănetul, din care, mai-nainte fură din ochi, ţârcovnicul dădu s-apuce în pumn cât mai mult, dar scăpă tot, retrăgându-şi cu iuţeală braţul muşcat sălbatic de milogul ce apăra avutul Linei şi-al său.

     Temerara încercare a sărmanului este ne-nţeleasă de femeia buimăcită de întâmplările zilei. Şi-n timp ce-l izbeşte c-o boată în moalele capului, Lina simte răceala de gheaţă din picăturile de sânge sărite pe mâini dinspre săracul stârcit de-acum în picioare de Marcu.

     Milogul apucă de ieşi târâş din locul de iad, în vreme ce dinspre lădiţă se-nălţau limbi şerpeşti de foc, devenind, într-o clipă, ucigătoare limbi de balaur…

     Dascălul pieri şi el mânat de groaza trăită, iar Muica Lina, nesimţind ameninţarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului.

     Desprins cu iuţeală din şirul de oameni veniţi cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiţă, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări,  gata să-i cadă în creştet...

     Ca la capăt de lume, tăcerea şi bezna covârşiră locul, ştergând părerea că ceva s-ar fi întâmplat  pe-aci…

     A doua zi, ieşind în bătătură, bătrâna zăreşte ceata de băietani zurbagii, ce-şi aveau vad de zarvă la răscruce de drumuri, ţipând şi bătându-se între ei care să dea mai întâi cu piciorul… într-o piele de şarpe

Vizualizări: 116

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Real și fantastic împletit frumos într-o poveste cu tâlc. Am citit cu plăcere! :)

Din poveștile satului și din preocupările lui, îndepărtate. Textul își desfășoară acțiunea aproape de perioada semănătoristă, cu dramale ei, cu secvențe și tipuri de personaje, cu modul narativ și limbajul folosit. Deși mic, textul oglindește foarte bine perioada și săteanul, cu defectele și calitățile sale.

Total diferită de prima proză pusă de dvs., acțiunea și modul de narare conduc spre realitate-basm, așa cum știu bătrânii să lase ecoul întâmplărilor, între compasiune și final de basm, unde binele învinge răul. Bazată pe mitul șarpelui de casă, care ocrotește gospodăria țăranului, așa cum spune titlul.

Am o întrebare, de fapt două: de ce primele fraze sunt narate la trecut, apoi ceea ce urmează sunt la prezent, și, de ce sunt spații între fraze? În ansamblul unui text contează și grafica. Dacă este doar o întâmplare, vă explic eu cum se face ca să dispară aceste pauze.

Și, am găsit asta: trase în sus de capac şi…?! - corect, trase în sus de capac şi?!... Sunt sigură că dvs. știți. S-a produs o eroare.

Cu respect,

Sofy

Oftează într-una întruna (fără oprire).

Cum a spus și Sofia, după punctele de suspensie nu sunt îngăduite alte semne grafice!

Am citit cu plăcere o povestire fantastică, bine scrisă.

da Coza

Vă mulţumesc!



Corina Militaru a spus :

Real și fantastic împletit frumos într-o poveste cu tâlc. Am citit cu plăcere! :)

Doamna Sofy, domnule da Coza, mulţumesc pentru observaţii şi pentru comentariile favorabile. Răspund şi întrebării Doamnei Sofy: imperfectul evocativ semnalează o prelungire în amonte a timpului naraţiunii, pentru extinderea perspectivei. Cu acest rost l-am folosit în prima frază din text.

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 1 oră în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 2 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 2 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 3 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 3 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 3 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 5 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 7 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 7 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 7 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 7 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 9 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 9 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 9 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 9 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 9 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 9 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 9 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 10 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor