ÎNSEMNE CULTURALE2024-03-28T15:43:23ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititeluhttps://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2865585127?profile=RESIZE_48X48&width=48&height=48&crop=1%3A1https://insemneculturale.ning.com/forum/topic/listForContributor?groupUrl=curs-de-limba-romana&user=0djoc1t36gr0w&feed=yes&xn_auth=noCele mai frecvente pleonasme din limba românătag:insemneculturale.ning.com,2018-02-04:6515444:Topic:9813462018-02-04T01:04:19.344ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii se numără şi pleonasmul. Expresii precum „a coborî jos”, „întuneric beznă”, „a avansa înainte” sau „babă bătrână” au pătruns în reflexul lingvistic românesc, putând fi auzite la tot pasul.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii,…</span></p>
<p></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii se numără şi pleonasmul. Expresii precum „a coborî jos”, „întuneric beznă”, „a avansa înainte” sau „babă bătrână” au pătruns în reflexul lingvistic românesc, putând fi auzite la tot pasul.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care se repetă în mod inutil în aceeaşi idee (DEX 2009). Multe dintre construcţiile pleonastice provin din alăturarea neglijentă a două sinonime care pot fi adverbe (decât numai, în afară numai de, în afară decât), prepoziţii (ca drept) sau conjuncţii (dar însă). Constituie surse ale pleonasmului şi împrumutul unor cuvinte din alte limbi sau neadaptarea corectă a neologismelor. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Pe de altă parte, dorinţa unor persoane de a fi cât mai convingătoare în exprimare şi de a sublinia o anumită idee a avut ca rezultat alăturarea neinspirată a unor cuvinte, cum ar fi: babă bătrână, ani de zile, a vedea cu ochii săi, a cădea jos, a auzi cu urechile sale. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> „Tot ca o consecinţă a faptului că în comunicare cuvintele realizează combinaţii mai mult sau mai puţin frecvente, sunt şi grupurile de cuvinte în care determinantul este simţit ca insuficient motivant din punct de vedere semantic, obligatorie fiind deci prezenţa unui determinant care să îi complinească înţelesul. Foarte răspândite, fără a fi considerate pleonastice la prima vedere, sunt cocină de porci, mujdei de usturoi, slănină de porc, sloi de gheaţă, solniţă de sare, şorici de porc, stână de oi”, susţine profesorul Liviu Groza. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> <strong>De unde provin cele mai des întâlnite pleonasme din limba română? </strong></span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Unele pleonasme provin din calc lingvistic (n.r-procedeu mixt de îmbogăţire a lexicului şi frazeologiei unei limbi) si, potrivit lingviştilor, foarte multe dintre construcţiile calchinate sunt de origine franceză: </span></p>
<ul>
<li><span style="font-size: 12pt;">a prevedea viitorul - prevoar vavenir</span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;">a îngheţa de frig - geler de froid </span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;">a coborî în jos - descendre en bas</span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;">nul şi neavenit - nul et non avenue</span></li>
<li><span style="font-size: 12pt;">l-am auzit cu urechile mele - je l'ai entendu de mes oreilles </span></li>
</ul>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> Exemple de pleonasme des întâlnite: </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Cutremur de pământ:</strong> Profesoara de limba română Ileana Căprioară susţine că trebuie evitată repetarea determinantului „de pământ”, deoarece se regăseşte în definiţia substantivului „cutremur”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Costum de haine (de baie):</strong> este un alt pleonasm destul de folosit de români. Ileana Căprioară atrage atenția că nu este necesar să se specifice „de haine”, întrucât se subînțelege din definiția substantivului determinant „costum”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Catastrofă tragică:</strong> în definiţia substantivului „catastrofă” (n.r. eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase) se regăseşte sensul adjectivului determinant. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Perspectivă de viitor:</strong> sensul determinantului „de viitor” este inclus în definiţia substantivului „perspectivă”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Leac vindecător:</strong> adjectivul „vindecător” nu mai este necesar caci leacul are drept rezultat vindecarea, explică Ileana Căprioară în lucrarea „Dicţionar de pleonasme”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Alcoolemie în sânge:</strong> sensul determinantului „în sânge” este inclus în definiţia cuvântului „alcoolemie”- prezenta alcoolului in sange. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Bulion de roşii:</strong> sensul determinantului „de roşii” este inclus în definiţia substantivului determinant „bulion” (pastă conservată din pătlăgele roşii-DEX). </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Marele magnat:</strong> adjectivul mare este cuprins în definiţia substantivului „magnat”, care are la bază adjectivul latinesc „magnus” -mare. Corect ar fi magnatul industriei etc. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> A masacra în masă</strong> = a ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra. Sensul verbului „a masacra” include şi sensul determinantului „în masă”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> A aduce aportul:</strong> Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Romane, aportul este contribuţia adusă de cineva într-o acţiune comună. A aduce aportul este un pleonasm pentru ca se repetă verbul „a aduce”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Agheasmă sfinţită:</strong> sensul adjectivului „sfinţită” este inclus în definiţia substantivului determinant „agheasmă”. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><strong> Alte pleonasme:</strong></span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - lihnit de foame</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - avansați în față</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - biografia vieții</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - alienat mintal</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - activitate laborioasă </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - alegeri electorale</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - limuzină de lux</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - limonadă de lămâie</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - lipom de grăsime</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - entuziasm înflăcărat</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - înalți prelați bisericești</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a călca în picioare</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - cicatrizarea rănii</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - jurământ solemn</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a aduce aportul</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - conducere managerială</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - local public</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - asigurarea securității</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a ateriza la sol</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - performanță remarcabilă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - concluzie finală</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - dăinuie permanent</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - pasaj de trecere</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - mare magnat</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - azil de bătrâni</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - spirit de glumă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - privire retrospectivă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - notorietate publică</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - zorii zilei</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - zbor aerian</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - ziar cotidian</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - mijloace proprii şi personale</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a survola peste</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - omletă de ouă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - palmares de succes</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - pacient bolnav</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - spital clinic</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - summit de vârf</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - stea luminoasă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - marea majoritate</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - edilul orașului</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - cioban la oi</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - hit de succes</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a considera de cuviință</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - arșiță toridă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - ieși afară</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - taci din gură</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - am văzut cu ochii mei</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - atac agresiv</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - primejdia rea</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - performanță excepțională </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - alocuțiune scurtă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - procent de... la sută</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a îngheța de frig</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - festivitate solemnă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a reține pe loc</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a reuni laolaltă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - deosebit de remarcabil</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - sloi de gheață</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a reproduce întocmai</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - zvon fals</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - prăpastie adâncă</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - a pregăti în prealabil</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - pălăvrăgeală fără rost</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - căldură mare</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> - plajă de nisip</span></p>
<p></p>
<p></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"><em> (sursa: internet)</em></span></p>
<p></p> Dragilor/Dragelortag:insemneculturale.ning.com,2016-03-13:6515444:Topic:8121962016-03-13T16:46:54.234ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p><span class="font-size-3"> Dorind să fiu galant, de 1 Martie, am făcut unui distins grup de doamne şi domniţe următoare urare: „<i>La mulţi ani, <b>dragelor</b>, şi să fiţi iubite!</i>”</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Vai mieeeeeeeeee!...</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Târziu am aflat că adjectivul <b>drag</b> nu are nicicum, niciunde, nicicând formele: <b>drage, dragei, dragele, dragelor!</b> Formele acestea întâlnindu-se <b>numai</b> la substantivul…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3"> Dorind să fiu galant, de 1 Martie, am făcut unui distins grup de doamne şi domniţe următoare urare: „<i>La mulţi ani, <b>dragelor</b>, şi să fiţi iubite!</i>”</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Vai mieeeeeeeeee!...</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Târziu am aflat că adjectivul <b>drag</b> nu are nicicum, niciunde, nicicând formele: <b>drage, dragei, dragele, dragelor!</b> Formele acestea întâlnindu-se <b>numai</b> la substantivul <b>dragă</b> (navă special amenajată pentru dragare). Vedeţi tabelele de mai jos.</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Însă problema rămâne! „<i>La mulţi ani, <b><u>dragilor</u></b>, şi să fiţi iubite!</i>” sună suspect! Aş zice: „<i>La mulţi ani, <b>drăguţelor</b>, şi să fiţi iubite!</i>”, dar e (cam) peiorativ…</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Pân’ la anu’ oi găsi io o formulare… political correctness.</span></p>
<p><span class="font-size-3"> Al dumneavoastră,</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;"> </span><i style="font-size: 12pt;">da Coza</i></p>
<p></p>
<p></p>
<p><a href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869309930?profile=original" target="_self"><img width="750" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869309930?profile=RESIZE_1024x1024" width="750" class="align-center"/></a></p>
<p></p> Virgula, câteva reguli simple de utilizaretag:insemneculturale.ning.com,2015-01-19:6515444:Topic:6684692015-01-19T08:50:13.179ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p><span class="font-size-3"><b>Virgula</b>, ca semn de punctuaţie, poate fi <b>imperativă</b> (se pune obligatoriu), <b>prohibitivă</b> (nu se pune deloc) sau <b>facultativă</b> (la latitudinea celui care scrie).</span></p>
<p></p>
<p><span style="text-decoration: underline;"><span class="font-size-3"><b><i>ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI</i></b></span></span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>1) <i>Omiterea virgulei în…</i></b></span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3"><b>Virgula</b>, ca semn de punctuaţie, poate fi <b>imperativă</b> (se pune obligatoriu), <b>prohibitivă</b> (nu se pune deloc) sau <b>facultativă</b> (la latitudinea celui care scrie).</span></p>
<p></p>
<p><span style="text-decoration: underline;"><span class="font-size-3"><b><i>ERORI DE PUNCTUAŢIE ÎN FOLOSIREA VIRGULEI</i></b></span></span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>1) <i>Omiterea virgulei în apoziţii:</i></b></span></p>
<p><b style="font-size: 12pt;">- <i>indicarea profesiei, a situaţiei sociale:</i></b></p>
<p><span class="font-size-3">către dl F., redactor-şef, toate gândurile noastre…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b>- <i>precizarea concretă a obiectului, când acesta a fost desemnat neprecis:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">noi, oamenii, împotriva limitelor…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Subsemnata, XY, din orașul…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Tocmai el, cel dispreţuit, a avut…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>- indicarea numelui:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Premierul român, XY, n-a făcut…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Intră soţia ta, Ana, care ne spune că…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Dar: Viceprimarul XY a făcut… (fiindcă viceprimari sunt mai mulţi)<b>;</b></span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>2) <i>Omiterea virgulei în vocative:</i></b></span></p>
<p><b style="font-size: 12pt;">- <i>vocativul este izolat de enunţul ce-l conţine:</i></b></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a.</i></b> <b><i>la începutul frazei</i>:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">- Tache, fii cuminte;</span></p>
<p><span class="font-size-3">Domnule director, şi astăzi…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Măi fraţilor, da’ pe unde eraţi?...</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b. mijlocul frazei:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Ce aţi zice, domnule primar, de diversificarea...</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c. La sfârşitul frazei:</i></b></span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Cine ridică primul piatra, stimate domn?</span></p>
<p><span class="font-size-3">Ce faci aici, David?</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>3) <i>Omiterea virgulei în construcţii incidente:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #000000;"><b><i>a.</i></b> <b><i>o interjecţie sau o construcţie exclamativă:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Zău, totul se rezolvă!</span></p>
<p><span class="font-size-3">Şi, uite aşa, apelând la…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b. un adverb predicativ sau o locuţiune adverbială predicativă:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Desigur, lucrurile merg bine.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Viaţa, fără îndoială, are…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Dar, chiar aşa, cum arată…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Sau, mai bine zis, absenţa…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c. un verb predicativ sau copulativ:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Toate sunt la locul lor, veţi zice.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Noaptea, suntem informaţi, au început…</span></p>
<p><span class="font-size-3">A mers prost, e adevărat, dar vom repara…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>d. o propoziţie formată dintr-un număr mai mare sau mai mic de termeni:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Şi, cred eu, au ajuns la…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Pentru că, susţineau dânşii, aşa…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>4. <i>Omiterea virgulei în adrese:</i></b></span></p>
<p><b style="font-size: 12pt;">Se pune virgulă între termenii generici:</b></p>
<p><span class="font-size-3">Satul Z, Comuna X, Județul Y.</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>5. <i>Omiterea virgulei înaintea conjuncţiilor adversative:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a. dar:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">În armată se poate ieşi la raport, dar la…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Am făcut războiul, dar ce văd aici…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b. iar:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Înainte funcţionau aiurea, iar acum…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Că unii s-au supărat, iar alţii au auzit…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c. ci:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Faptele nu se petrec acolo, ci la câteva blocuri din vecinătate.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Nu locul sfinţeşte omul, ci omul…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>6. <i>Omiterea virgulei în coordonarea adversativă prin juxtapunere:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>Juxtapunerea se realizează de obicei prin virgulă:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a. la nivelul frazei</i></b><b><i>:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Vă vine sau nu să credeţi, nici astăzi nu am…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Nu este deturnare de fonduri, este…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Trebuie să staţi în secţie, nu să staţi…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b. la nivelul propoziţiei verbale:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">A apărut în faţă zaţul, nu caimacul.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Spectatorii suferă, nu actorii.</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c. la nivelul propoziţiei nominale:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Mizerie, nu glumă.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Bălăceală, nu comerţ.</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b><i>7. Introducerea inutilă a virgulei între subiect şi predicat:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b>- la nivelul propoziţiei:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a. când subiectul nu este însoţit de determinări:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Ceea ce <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> a dus la…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Acesta <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> a afirmat că… </span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b. când subiectul poate fi însoţit de determinări:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Tribunalul Bucureşti organizează…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Domnul XY ne-a cerut…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Membrii ACR au propus…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b>- la nivelul frazei (propoziţia subiectivă de regenta sa):</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Trebuie <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> să mergem la doctor.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Se pare <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> că România are dreptul la…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>8. <i>Introducerea inutilă a virgulei între verbul regent şi complementul direct, între subiect şi predicat, între subiectivă şi regenta ei, între predicativă şi regenta ei, indiferent de topică, virgula nu este îngăduită!</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Nu trebuie să uitaţi <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> că la începutul…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Nu au crezut însă <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> că acest lucru…</span></p>
<p><span class="font-size-3">O vorbă din popor spune <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> că niciodată…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>9. <i>Introducerea inutilă a virgulei între verbul regent şi complementul indirect:</i></b></span></p>
<p><b style="font-size: 12pt;">- complementul indirect aşezat imediat după verbul regent nu se desparte prin virgulă:</b></p>
<p><span class="font-size-3">Eram hotărât <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> să nu fac…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Se gândeşte <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> că vor apărea…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>10. <i>Introducerea inutilă a virgulei după</i></b> <b><i>„deci”, „însă”, „totuşi”:</i></b></span></p>
<p><b style="font-size: 12pt;">- în interiorul propoziţiei, conjuncţia <i>deci</i> nu se desparte prin virgulă:</b></p>
<p><span class="font-size-3">Cuget, <i>deci</i> exist!</span></p>
<p><span class="font-size-3">Ai carte, ai parte <i>deci</i>!</span></p>
<p><span class="font-size-3">Se impune <i>deci</i> un program de...</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b>- nu se desparte nici de restul propoziţiei conclusive:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Deci</i> noi putem să…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Deci</i> acolo se poate autoriza…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Deci</i> abia la anul se…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>- însă</i></b> <b>nu se desparte prin virgulă:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a.</i></b> <b>când este aşezată în interiorul propoziţiei:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Ei <i>însă</i> nu consideră…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Toate <i>însă</i> vorbesc despre…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Revenind <i>însă</i> la viaţa tânărului<b>…</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b.</i></b> <b>atunci când se află la începutul unui enunţ:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Însă</i> mai rar găseşti un…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b>- pentru <i>totuşi</i> se aplică regulile lui deci:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">X nu va fi <i>totuşi</i> director…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Dacă <i>totuşi</i> vrei să pleci, pleacă…</span></p>
<p><span class="font-size-3">O întrebare <i>totuşi</i> persistă…</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>11. <i>Introducerea inutilă a virgulei înaintea parantezei</i>:</b></span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Au apărut <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> (e vremea lor) cireşe</span><b style="font-size: 12pt;">…</b></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>12. <i>Introducerea inutilă sau omiterea virgulei în joncţiunea copulativă:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a.</i></b> <b>nu se despart prin virgulă părţile de propoziţie sau propoziţiile coordonate prin conjuncţia <i>„şi”</i>:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Puteţi urmări filme artistice, documentare <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> şi seriale<b>…</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b.</i></b> <b>virgula se pune în faţa lui „<i>şi</i>” adverbial sau a conjuncţiei „<i>şi”</i> :</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Personal, iubesc pe toţi oamenii, şi pe cei simpli<i>,</i> şi pe cei aleşi.</span></p>
<p><span class="font-size-3">Într-adevăr, şi pe regimul lui Ceauşescu, şi pe regimul acesta<b>…</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c.</i></b> <b>se mai pune virgulă înaintea lui <i>„şi”</i> când are valoare adversativă ca <i>„iar”, „însă”, „dar”</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Reîntoarcerea la literatură, şi nu ca încercări sezoniere…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Nici n-a început bine campionatul, şi pe ordinea de zi…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>d.</i></b> <b>se foloseşte virgula în coordonarea copulativă când părţile de propoziţie sunt legate prin locuţiunea conjuncţională <i>„precum şi”</i>:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Dezbaterile privind reforma, <i>precum şi</i> măsurile ce se…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Datorită metodologiei predării limbilor străine, <i>precum şi</i> datorită…</span></p>
<p><strong><span class="font-size-3">e. când e o enumerare:</span></strong><span class="font-size-3"> </span></p>
<p><span class="font-size-3">Am și casă, și masă, și iaht, și avion, și visuri.</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3" style="color: #ff00ff;"><b>13. <i>Introducerea inutilă sau omiterea virgulei în joncţiunea disjunctivă:</i></b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>a.</i></b> <b>coordonatele disjunctive legate prin conjuncţia <i>„sau” („ori”)</i> nu se despart prin virgulă:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Au fost închise <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> sau şi-au redus…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Înalt, scund <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> sau de înălţime mijlocie…</span></p>
<p><span class="font-size-3">Pleci <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> sau rămâi aici?</span></p>
<p><span class="font-size-3">Simţea nevoia să citească <span style="color: #ff00ff;">[,]</span> ori se afla într-o stare nedefinită?</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>b.</i></b> <b>se foloseşte virgula, în coordonarea disjunctivă, numai atunci când conjuncţia „<i>sau” / „ori”</i> precedă şi primul termen sau prima propoziţie:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Sau</i> unii, <i>sau</i> alţii.</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Ori</i> cu noi, <i>ori</i> cu ei.</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Sau</i> nu mai este acolo, <i>sau</i> a plecat…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><b><i>c.</i></b> <b>confundarea conjuncţiei adversative <i>„or”</i> cu conjuncţia disjunctivă <i>„ori”</i> duce la utilizarea arbitrară a virgulei:</b></span></p>
<p><span class="font-size-3">Care ştiu, scornesc <i>ori</i> (nu <i>or)</i> îşi aduc aminte…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i>Or</i><i> </i>tocmai această luptă… (<em>or = însă</em>)</span></p>
<p></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">***<strong>Practic și elementar:</strong> când înșiruim aceleași părți de vorbire ele trebuie despărțite prin virgule! O altă metodă practică: „rupeţi” propoziţia din locul unde credeţi că trebuie virgula, inversaţi topica propoziţiei, dacă propoziţia îşi păstrează logica înseamnă că virgula e binevenită sau necesară.</span></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3">Succes!</span></p>
<p><span class="font-size-3"> <em>da Coza</em></span></p>
<p></p>
<p></p>
<p><span class="font-size-3"><strong><span style="color: #000000;">Vezi și o abordare mai amplă:</span></strong></span></p>
<p><span class="font-size-3"><em><strong><a href="http://insemneculturale.ning.com/group/curs-de-limba-romana/forum/topics/dificultati-ale-limbii-romane-folosirea-corecta-a-virgulei" target="_self">Dificultăți ale limbii române - folosirea corectă a virgulei</a></strong></em></span></p>
<p></p>
<p></p> Gramatica limbii române (IV)tag:insemneculturale.ning.com,2013-10-09:6515444:Topic:3600282013-10-09T15:38:00.084ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Capcanele variantelor literare libere…</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Capcanele variantelor literare libere</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Substantivele neutre cu terminație de singular <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–am, -em, -om, -um</i></b> au pluralul fie în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–uri,</i></b> fie în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–e</i></b>: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ram/uri, gram/e, totem/uri, barem/e, tom/uri, drum/uri, costum/e</i></b>. Substantivele care la singular au terminația <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–im</i></b> și unele cu terminația <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–om</i></b> au la plural <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–i</i></b>: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">anonim</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/i, atom/i</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>și sunt de genul masculin.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">În <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„DOOM<sup>2</sup>“</i></b> din 2005, omonimele sunt prezentate separate: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conector</i></b> („element de relație“) cu pluralul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conectori</i></b> (masculin), iar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conector</i></b> („aparat care stabilește o legătură“) cu pluralul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conectoare</i></b> (neutru). La substantivul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">item</i></b> (p. 400, col. 2) avem însă, la același cuvânt, și pluralul de masculin (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">itemi</i></b>) și pluralul de neutru</span> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">(<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">itemuri, iteme</i></b>). Un caz hilar, care să justifice probabil eroarea conceptorilor de curriculum național care, în ghidurile de evaluare la limba și literatura română din 2001, coordonate de Adrian Stoica, au folosit forma masculină de plural <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">itemi</i></b>, în timp ce restul specialiștilor folosesc fie <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">itemuri</i></b>, fie <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">iteme</i></b>, până când se va impune un singur plural, ca la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">totemuri</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">bareme</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Câteva greșeli de ortografie și punctuație</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Încălcarea normelor ortografice și de punctuație nu se face însă numai din cauza gramaticii tradiționale învățate, ci și din necunoașterea formelor corecte impuse de lucrările normative în vigoare. Foarte mulți oameni, îndeosebi cei din presă, scriu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„a propos“</i></b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„vis-a-vis“</i></b> (ambele cazuri fără accent pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„a“</i></b> – corect <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„à“</i></b>), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„en gros“, „reprezentanții mass-media“, „ministrul de Externe“,</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„apropo“, „vizavi“, „angro“</i></b> (adverb și substantiv – „am vizitat toate angrourile“), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„reprezentanții mass-mediei“, „ministrul de externe“,</i></b> forme recomandate ca fiind corecte de trei decenii.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Întrucât de asemenea greșeli ne vom ocupa într-o lucrare ce va fi tipărită în toamnă, ne oprim doar asupra sintagmei <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ministru de externe“</i></b> care se scrie cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„e“</i></b> mic, din punct de vedere gramatical ea fiind similară tuturor celorlalte denumiri de funcții sau evenimente care nu sunt nume proprii: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„director de școală“, „președinte de asociație“, „examen de capacitate“, „examen de bacalaureat“, „mecanic de locomotivă“</i></b> etc.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Substantivele comune se scriu cu literă mare doar atunci când se folosește eliptic denumirea instituției: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„secretar de stat la Externe“, „student la Litere“.</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cum situațiile de scriere sau vorbire care necesită corectări la mulți dintre cititorii ziarului sunt numeroase, voi reveni cu un alt material privind <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">sintaxa limbii române</i></b> în noua versiune a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii Academiei</i></b>, precum și îndreptarea celor mai frecvente greșeli de ortografie și punctuație.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Dintre numeroasele cazuri de utilizare a cratimei, mă opresc aici doar asupra câtorva. 1/ Redarea rostirii într-o singură silabă a două cuvinte conjuncte: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">i-a spus, l-a dus, s-au certat, de-o clipă.</i></b> Se știe că atunci când desparte, acest semn ortografic de fapt unește. De aceea nu este corectă scrierea separată la capăt de rând a unei singure litere (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">i-, l-, s-)</i></b> și celălalt cuvânt cu care formează silaba la începutul rândului următor. Pentru a se evita eventualele greșeli produse de calculator, este suficient să ne uităm mai atent pe marginea din dreapta a textelor transpuse în pagină electronic și să le corectăm. 2/ Redarea structurii lexicale a cuvintelor compuse delimitând termenii acestora: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">floarea-soarelui, viță-de-vie, redactor-șef, prim-ministru, astă-iarnă, cuvânt-înainte</i></b> (=prefață), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">haida-de</i></b>. 3/ În împrumuturile a căror literă finală prezintă deosebire între scriere și pronunțare: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">acquis-ul, show-ul.</i></b> La împrumuturile care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunțate ca în limba română, se recomandă atașarea articolului fără cratimă: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">boardul, trendul, weekendul.</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Semnalăm și folosirea greșită a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">semnelor citării</i></b> (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ghilimelele</i></b>), adică a celor englezești (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">“…..”</i></b>) în locul celor românești (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„…..”</i></b> sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„…..“</i></b>). Aspectul acesta devine supărător la publicațiile care în paginile locale utilizează ghilimelele cum le vine la îndemână, uneori diferit chiar în același text, în timp ce în paginile naționale, culese la centru de către altcineva, se scrie corect.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Câteva concluzii deloc îmbucurătoare pentru români</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ultimul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie“</i></b> acceptabil ca număr de file pentru a fi uşor de consultat a fost editat în 2001, înaintea publicării noii <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatici a Academiei“</i></b> în 2005, a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic“</i></b> în acelaşi an şi mai ales a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramaticii de bază a limbii române“.</i></b> Între aceste trei lucrări normative masive există însă numeroase nepotriviri, recunoscute de autorii lor. Într-o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Notă asupra ediţiei“</i></b>, colectivul care a elaborat <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">DOOM<sup>2</sup></i></b> afirmă că a încercat să reducă decalajul dintre norma academică şi uzul real al limbii române literare actuale, multe schimbări reflectând adaptarea normei academice la uzul actual al <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„generaţiei medii de intelectuali din Bucureşti“</i></b> (vai, ce discriminare faţă de restul vorbitorilor de limbă română, de vreo zece ori mai numeroşi!)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cum lucrările din 2005 s-au elaborat şi tipărit „în paralel“, recunoaşterea faptului că <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">DOOM<sup>2</sup></i></b> nu a preluat toate inovaţiile noii ediţii a „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii Academiei“</i></b>, <a name="_GoBack"></a>revăzută și ea în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">GBLR</i></b> în 2010, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ci numai unele dintre nuanțările sale“,</i></b> este gravă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cheltuielile cu editarea acestor lucrări greu de utilizat în școli să fie similare celor cu autostrăzile care au lăsat România pe drumuri?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Măsuri ce nu mai pot aștepta amânări</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="ListParagraphCxSpPrimul" style="margin: 0cm; margin-bottom: .0001pt; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 35.45pt; line-height: normal; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 14.2pt 49.65pt;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-list: Ignore;">1.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';"> </span></span></span> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Lucrările lingvistice normative aflate în uz conținând puncte de vedere diferite, unele chiar erori, Institutul de Lingvistică al Academiei Române, Institutul de Științe ale Educației, catedrele de limba română de la facultățile cu profil pedagogic și Ministerul Educației Naționale au obligația să elaboreze împreună o „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramatică școlară</i></b>“ și un „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație</i></b>“ care să stea la baza introducerii noii gramatici în programele și manualele de limba și literatura română pentru învățământul preuniversitar.</span></p>
<p class="ListParagraphCxSpUltimul" style="margin: 0cm; margin-bottom: .0001pt; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: 35.45pt; line-height: normal; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 14.2pt 49.65pt;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-fareast-font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-list: Ignore;">2.<span style="font: 7.0pt 'Times New Roman';"> </span></span></span> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Pentru ca instituțiile și organizațiile de orice fel, precum și vorbitorii de rând să nu mai aibă propriile lor standarde în exprimare (câteva titluri de emisiuni tv „în limba română“ sunt suficiente pentru a ilustra acest lucru: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Prime Time News, Breaking News, Gadget Show, Reality-show, Teleshopping</i></b>), este necesar ca Parlamentul României să emită o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lege privind utilizarea limbii române în scris și oral</i></b>, prin care să instituționalizeze și un post de inspector specializat care să funcționeze în cadrul Protecției Consumatorului sau al oricărui alt organism de nivel central și județean, care să protejeze cel mai însemnat bun național al poporului român.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 14.2pt 49.65pt;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 14.2pt 49.65pt;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal; tab-stops: 14.2pt 49.65pt;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-tab-count: 12;"> </span> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Prof. Valeriu Anghel</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #050505; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"></p>
<p></p> Gramatica limbii române (III)tag:insemneculturale.ning.com,2013-09-21:6515444:Topic:3470512013-09-21T15:11:21.142ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Lexicografia, reforma învățământului și limba română</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Obligația de a pune la îndemâna celor care utilizează ca mijloc de comunicare limba română (adolescenți și maturi de diferite profesii, unii câștigându-și existența din punerea cuvântului în pagină ori rostirea acestuia în public) un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație“</i></b> actualizat, atractiv la lectură și ușor de mânuit ca volum revine Academiei Române, prin institutele sale de lingvistică.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Într-o epocă în care libertatea de expresie a îngăduit oricărui individ cu bani să înființeze un jurnal,o editură, un post de radio sau tv, fără ca produsul cultural respectiv lansat pe piață să treacă mai întâi pe sub ochii unei persoane cu pregătire filologică, comunicarea în limba română a intrat în criză. Din acest motiv, greșeli de scriere sau vorbire se întâlnesc în toată mass-media românească, atât în cea scrisă, cât și în exprimarea prezentatorilor de știri, a moderatorilor de emisiuni sau a invitaților</span><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" lang="EN-US" xml:lang="EN-US">/</span><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">intervievaților, unii dintre aceștia având titluri universitare și doctorate.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Norma lingvistică și uzul general al limbii</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">În domeniul limbii, prin <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">normă</i></b> se înțelege o regulă care trebuie respectată. Noțiunea de normă lingvistică sau de normare a limbii presupune de obicei o unitate de vederi în privința recomandărilor, cel puțin a celor referitoare la aspectele formale ale exprimării corecte. Lucrul acesta este foarte greu de realizat, specialiștii necăzând de acord întotdeauna asupra regulilor ce trebuie recomandate vorbitorilor unei limbi. În afară de aceasta, în orice limbă sunt mai multe variante, pentru care cei ce utilizează în comunicare idiomul respectiv optează în mod diferit. În această situație, la întrebarea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Cum e corect?“</i></b> este greu să se dea un singur răspuns, limba fiind un fenomen viu. În plus, o personalitate marcantă – literară, politică sau științifică –, recunoscută ca atare de pături largi ale societății, poate crea un stil, un mod de exprimare, însușit și de alții, așa cum s-a întâmplat cu limbajul poetic al lui Mihai Eminescu sau cel din scrierile sale politice, care au stat la baza limbii române standard vorbite astăzi și a limbii noastre literare.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> În materie de corectitudine a folosirii cuvintelor nu avem deci reguli unice. Uneori și norma lingvistică recomandă o formă greșită aflată în uz, cum este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">anticameră</i></b>, pentru că așa am împrumutat-o din italiană <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">(anticamera)</i></b> şi franceză <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">(antichambre)</i></b>, deși <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">anti-</i></b> înseamnă „contra“, „împotriva“ <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">(antiterorist)</i></b>, prefixul cu sensul de „înainte de“ fiind <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ante-</i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">(antevorbitor)</i></b>. Sunt însă cazuri când se impune norma lingvistică: verbul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">a detalia</i></b> a înlocuit pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">a detaila</i></b>, considerându-se că primul s-a format de la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">detaliu</i></b> („amănunt“), preluat din italianul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">dettaglio</i></b> şi nu de la verbul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">détailler</i></b> din franceză. Alteori, forma recomandată de dicționare este cea impusă de uz. Este vorba de așa-zisele forme hipercorecte (greșeli din teama de a nu greși): <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mesadă</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">misadă</i></b> (cum este etimonul grecesc) din teama de a nu greși ca în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">fimee</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">femeie</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Flexiunea substantivelor cu formă latină</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Primul pe care îl supunem atenției specialiștilor și publicului este substantivul compus <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass-media</i></b>, prescurtare a locuțiunii englezești <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass communications media</i></b>, care desemnează „totalitatea mijloacelor și modalităților tehnice de informare și influențare a opiniei publice (radio, televiziune, presă, poștă, cinema, internet etc)“. Sintagma englezească este o structură lexico-gramaticală care în noile gramatici s-ar numi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">grup nominal</i></b> având ca centru substantivul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">media</i></b>, ceilalți doi termeni (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">communications</i></b>) fiind constituienți ai grupului, legați sintactic și semantic de acesta.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">În <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„DOOM<sup>1</sup>“</i></b> din 1982, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass-media</i></b> este înregistrat ca <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">substantiv neutru</i></b>, numai cu formă de plural, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">media</i></b> fiind pluralul cuvântului latin <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">medium</i></b>, care aici înseamnă „mijloc“. În <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„DOOM<sup>2</sup>“</i></b> din 2005, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">mass-media</i></b> devine <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">substantiv feminin</i></b> la singular, cu flexiune: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„prin intermediul mass-mediei“,</i></b> pluralul substantivului care formează centrul grupului nominal fiind percepu de vorbitori ca singular și acceptat de Academie ca normă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Nu același lucru s-a întâmplat cu substantivul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curriculum</i></b> (în latinește „scurtă alergare“), absent în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„DOOM<sup>1</sup>“</i></b>, iar în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„DOOM<sup>2</sup>“</i></b> înregistrat doar ca latinism, „substantiv neutru“, deși într-un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Dicționar de pedagogie“</i></b> din 1979 apare (corect) și cu forma de plural <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curricula</i></b>, formă pe care profesorii universitari o folosesc și astăzi când vorbesc despre programele școlare și conținuturile învățământului.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ce s-a întâmplat între timp nu este greu de aflat pentru cei care se mai uită și prin alte cărți, nu numai în cele puse în brațe de Consiliul Național pentru Curriculum în 1998, odată cu reforma învățământului inițiată de Andrei Marga.Președintele acestui consiliu a fost un oarecare Alexandru Crișan, doctor în nu știu ce, care a împrumutat termenul din literatura de specialitate americană, la extinderea conceptului contribuind în 1902 pedagogul John Dewey, cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„The child and curriculum“</i></b> (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Copilul și curriculumul“</i></b>), redefinit în 1949 de R. W. Tyler în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Basic Principles of Curriculum and Instruction“</i></b> (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Principiile de bază ale curriculumului și instrucției“</i></b>). Am citat cele două titluri în original și în traducere pentru a se observa cât de ușor se integrează <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curriculum</i></b> în enunțurile din engleză și cât de greoi (mai că-ți scrântești limba!) forma articulată de singular în română, față de pluralul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curricula</i></b>, pe care vorbitorii îl declină la fel ca pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">media</i></b> (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„prin intermediul curriculei școlare“</i></b>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ce vreau să spun: dacă în literatura de specialitate nord-americană prin <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curriculum</i></b> se înțelege programul de activități școlare în integralitatea sa (planuri de învățământ, programe școlare, manuale și metodici de predare, experiența de învățare a elevilor și evaluarea rezultatelor, de ce nu folosim pluralul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">curricula</i></b>, perceput în tradiția românească tot integrator, dar la o formă de singular a cărei flexiune nu inhibă pe nimeni?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Accentul fonetic: forma corectă și tendințele uzului</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">În limba română accentul nu este fix ca în franceză (unde stă întotdeauna pe ultima silabă) sau ca în maghiară (unde e așezat pe prima silabă a cuvântului), ci liber, în sensul că poate sta pe orice silabă. Din aceste motive, nu se pot da reguli stricte de accentuare, ci doar recomandări bazate pe principiul etimologic, tradițional-istoric sau dictate de uz, acestea din urmă impunându-se aproape întotdeauna. Academicianul Al. Graur, de exemplu, s-a chinuit 20 de ani să impună pronunțarea etimologică a cuvântului <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">epocă</i></b> cu accentul pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„o“</i></b>, ca în francezul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„époque“</i></b>, de unde provine, dar n-a reușit, rămânând corectă forma cu accentul pe prima silabă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>O bună parte din cuvintele împrumutate din franceză sunt accentuate pe ultima silabă (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">adaptór, indicatór, predicatór, reformatór</i></b>), dar și pe penultima (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">dóctor, inspéctor, léctor, véctor</i></b>). Avem însă și cuvinte cu ambele accentuări acceptate (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ántic – antíc, íntim – intím, profésor – profesór, tráfic – trafíc</i></b>). În alte cazuri, când numai una din cele două accentuări este considerată literară, se acceptă accentuarea pe silaba finală <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">(caractér, fenomén, matúr, simból</i></b> și nu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">carácter, fenómen, mátur, símbol</i></b>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Reforma curriculară din 1998 și apoi cea gramaticală din 2005 au adus în limajul cadrelor didactice câteva cuvinte pronunțate de unii cu accent pe ultima silabă, ca în franceză (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conceptór</i></b> de curriculum, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conectór</i></b> sintactic, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriptór</i></b> de performanță), iar de alții cu accent pe penultima (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">concéptor, conéctor, déscriptor</i></b>), similar altor cuvinte din familia lexicală a acestora (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">concépție, conéctică, descríere</i></b>), accentuările din urmă fiind pe cale de a se generaliza. Sintagma <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriptor de performanță</i></b> este de fapt un calc lingvistic după expresia englezească <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">band descriptor</i></b> („descriptor de bandă“), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriptor</i></b> pronunțându<i style="mso-bidi-font-style: normal;">‑</i>se cu accentul pe penultima silabă.</span></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><em style="margin: 0px; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><span style="margin: 0px; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 12pt; xg-p: static !important; font-family: 'Times New Roman'; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;">(va urma)</span></strong></em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #a83200; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin: 0px 0px 0.0001pt; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: #fafafa; font-size: 12px; xg-p: static !important; min-height: 1em; color: #000000; font-family: Georgia, Palatino, 'Palatino Linotype', Times, 'Times New Roman', serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: auto; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify; line-height: normal; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=original" style="margin: 0px; padding: 0px; border-top-width: 0px; border-right-width: 0px; border-left-width: 0px; border-bottom-style: none; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-decoration: none; color: #050505; font-weight: bold; xg-p: static !important; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=RESIZE_320x320" style="margin: 5px auto 10px !important; padding: 0px; border: 0px; outline: 0px; vertical-align: baseline; background-color: transparent; font-size: 1em; text-align: center; clear: both !important; display: block !important; max-width: 737px; xg-p: static !important; height: auto; background-xg-p: initial initial; background-repeat: initial initial;" width="200"/></a></p> Gramatica limbii române (II)tag:insemneculturale.ning.com,2013-09-09:6515444:Topic:3373662013-09-09T22:05:59.401ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ultima noutate: predicatul simplu versus predicatul complex…</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ultima noutate: predicatul simplu versus predicatul complex</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Despre predicatul compus sau complex au vorbit cu mult înainte lingviștii ieșeni, iar academicianul Ion Coteanu în cel puțin două din lucrările sale. Noile gramatici rezolvă în sfârșit și această problemă niciodată tratată adecvat în gramaticile tradiționale.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> În funcție de structura sa, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicatul enunțării</i></b> realizat prin verb poate fi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">simplu</i></b> sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">complex</i></b>. Dacă morfemele predicativității (auxiliare, sufixe, desinențe) sunt atașate direct verbului avem <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicatul simplu</i></b> al enunțării („Elevul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">recită</i></b> o poezie“). <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Predicatul complex</i></b> este format dintr-un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">verb principal</i></b> care poartă predicația semantică și un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">operator verbal aspectual, modal, pasiv</i></b> sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">copulativ</i></b>, căruia i se atașează mărcile de flexiune („Ion <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">poate citi</i></b> o carte“, unde <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">poate citi</i></b> este predicat complex al enunțării, alcătuit din operatorul modal <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">poate</i></b> și verbul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">citi</i></b> – complement direct al operatorului modal, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">o carte</i></b> fiind complement direct al predicatului).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Față de tradiția gramaticală, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicatul nominal</i></b> se include în clasa mai largă a predicatului complex și se tratează alături de alte tipuri de predicate complexe a căror structură internă este analizabilă. Exemplu: „Ion <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">poate continua să fie exigent</i></b>“, unde predicatul complex al enunțării este alcătuit din operatorul modal <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">poate</i></b>, operatorul aspectual <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">continua</i></b>, care este complement direct al operatorului modal, operatorul copulativ <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">să fie</i></b>, care este complement direct al operatorului aspectual și numele predicativ <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">exigent</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">Scrierea corectă – obligație prevăzută de lege</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">Deși româna este considerată o limbă romanică, alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză, în scriere s‑a folosit, timp de patru secole, alfabetul chirilic, slavona fiind limba de cultură în partea răsăriteană a Europei. De aceea primele monumente literare româneşti au fost scrise cu alfabetul chirilic, până la alfabetul latin de astăzi folosind o vreme unul de tranziţie.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Forma reproducerii grafice a cuvintelor a devenit subiect de dezbateri şi nemulţumiri încă de la începutul secolului XIX, proces care continuă şi astăzi. Bătălia s-a dat (şi se mai dă) între lingviştii care susţineau scrierea etimologică, cât mai aproape de forma etimonului latinesc, şi cei care pledau pentru o scriere fonetică. Alfabetul latin a fost introdus oficial în 1860, normele academice de scriere devenind obligatorii în 1881. După reformele ortografice din 1904 şi 1932, Academia simplifică ortografia limbii române în 1953, introducând scrierea cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> şi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„sînt“</i></b> în toate cuvintele (din 1965 – cu excepţia familiei lexicale a cuvântului <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„România“</i></b>). În 1993 se revine la scrierea cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„â“</i></b> şi, după caz, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> și la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„sunt“</i></b>. Odată cu trecerea la scrierea în format electronic, limba română începe să fie desfigurată până la pierderea identităţii prin nefolosirea semnelor diacritice.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">Fără semnele diacritice, limba română scrisă e alta</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">decât cea vorbită</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Folosirea semnelor diacritice în scrierea limbii române nu este un moft. Lipsa lor face din limba noastră una străină, de neînţeles atât pentru cei care o vorbesc, cât şi pentru europenii cu care suntem tot mai mult în contact direct. Iată ce iese din două versuri pe care copiii le învaţă din momentul în care încep să lege cuvintele în propoziţii: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Catelus cu parul cret /</i></b></span> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Fura rata din cotet“</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">sau dintr-un anunţ la un magazin angro: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Avem sarma ghimpata la sul“</i></b> pentru <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„sârmă ghimpată.“</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Până acum câţiva ani, cei care voiau să scrie la computer un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ă“, „â</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">î“, „ş“</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ţ“</i></b> nu puteau din motive tehnice. Obişnuindu-se cu o astfel de scriere, astăzi, când furnizorii internaţionali de software şi-au adaptat sistemele la caracterele alfabetului românesc, mulţi utilizatori de computere o ţin, din comoditate, tot „pe vechi“, justificându-se lamentabil: într-o Românie în care toate sunt pe „dos“, scrierea în format electronic „merge şi aşa“. Iar cei care îşi trimit mesaje pe Messenger, în majoritatea lor tineri, au ajuns să scrie într-un limbaj aproape încifrat, specific internetului, cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„sh“</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ş“, „tz“</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ț“</i></b> sau chiar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„k“</i></b> în locul adverbului de comparație <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„ca“</i></b>: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Te portzi k o tzatza, draga, fii shi tu mai deshteapta“.</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cum să nu-şi maltrateze limba maternă dacă ditamai magistrații de la CSM îşi scriu în mesaje <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„4pezi“</i></b> în loc de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„patrupezi“</i></b> (ce epitet pentru patru dintre colegii lor!), iar un post de televiziune tot afişează seara <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Petrecere k</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">’n</span></i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">lumea copiilor“</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">şi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Rezoomatul zilei“</i></b> fără ca cineva să-i sancţioneze pentru distrugerea celui mai important bun naţional.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cu toate că adaptarea calculatoarelor la caracterele alfabetului românesc s-a făcut de către producătorii de software încă din 2001, sarabanda maltratării limbii române continuă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Legile de protecţie a limbii naţionale în mapa primarului</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Autoritatea care <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii“</i></b> este Academia Română, se spune în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. 752</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/2001</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">.</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Până aici e foarte bine, dar ce se întâmplă cu cei care scriu şi vorbesc după ureche</span><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">?</span> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ca să-şi salveze onoarea, Parlamentul României (în care mulţi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„se salută“</i></b> cu limba română, dar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„nu vorbesc cu ea“,</i></b> cum făcea Voltaire cu Divinitatea) a mai votat o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lege privind utilizarea codificării standardizate a setului de caractere în formă electronică nr. 183</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">2006,</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">în baza căreia ministrul comerţului şi tehnologiei informaţiei din vremea aceea a emis un ordin de respectare strictă a legii.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ultimele două acte normative stabilesc că autorităţile şi instituţiile publice, precum şi notarii publici au obligaţia de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere româneşti în documentele elaborate electronic, respectând semnele de punctuaţie şi de ortoepie aşa cum sunt ele definite în ediţiile actualizate ale dicţionarelor Academiei. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Pentru scrierea şi procesarea documentelor în fomră electronică în limba română se recomandă a se folosi tastatura românească în conformitate cu aranjamentul 1 de caractere din standardul SR 13392:2004 sau orice versiune actualizată a acesteia“</i></b> se spune în Legea nr. 183</span><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/</span><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">2006. Sancţiunea se aplică netarului public sau, după caz, conducătorului autorităţii ori instituţiei publice vinovate de către... primar sau agentul de poliţie constatator, în conformitate cu procedurile <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Legii nr. 180</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">/</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">2002 privind regimul juridic al contravenţiilor</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">actualizată. De râsul curcilor: nu scriu ei corect profesorii de română şi-i pui pe poliţişti şi primari, că altă treabă n-au, să dea contravenţii pentru încălcarea unor norme lingvistice!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Reforme ortografice pe temeiuri ştiinţifice şi extralingvistice</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ca să evităm alergarea agenților de poliție sau a primarilor, cu carnetul de amenzi în mâini, după jurnaliști (că doar pe aceștia îi mai citesc!), reamintim câteva repere din evoluția ortografiei și punctuației limbii române.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ultima reformă radicală din secolul trecut a fost cea din 1953, an în care Institutul de Lingvistică din București a publicat <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Mic dicționar ortografic“.</i></b> Atunci s-a generalizat scrierea cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> în toate situațiile, deși sunetul provenea din toate vocalele latinești (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">campus</i></b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">cîmp, ventus</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">>vînt, rivus></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">rîu, fontana</span></i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">></span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">fîntînă, unquam</span></i></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman'; mso-ansi-language: EN-US;" xml:lang="EN-US" lang="EN-US">></span></i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">încă) și principiul etimologic era imposibil de aplicat.</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">La fel și cu formele flexionare ale verbului <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„a fi“</i></b> (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">sînt, sîntem, sînteți</i></b>), modificarea fiind justificată istoric și continuând o tradiție mai veche. Pe deasupra, oglindea și pronunțarea cea mai răspândită atât în trecut, cât și în zilele noastre. După 40 de ani, în 1993, Academia a hotărât revenirea la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„â“</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„sunt“</i></b>, unii considerând că <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> este de influență slavă, impus în timpul ocupației sovietice, deși sunetul îl avem și în numeroase cuvinte de origine traco-dacă: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">brâu, brânză, fărâmă, mânz, rânză, sâmbure, șopârlă</i></b>. Travaliul acesta între <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„â“</i></b> este clar de natură extraligvistică.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Iată însă folosirea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">virgulei</i></b> (semn de punctuație) pe criterii științifice, descrisă însă din perspectiva <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii de bază a limbii române</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Conectori sintactici și conectori pragmatici</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Conectorii</span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">sunt elemente lingvistice caracterizate prin sensul lor abstract, lipsa flexiunii (sunt invariabili) și îndeplinesc diferite roluri sintactice. În clasa conectorilor se includ prepozițiile, conjuncțiile și elementele relative (pronume, adjective pronominale, adverbe). <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Conectorii sintactici</i></b> asigură coeziunea grupurilor sintactice și ierarhizarea constituienților în interiorul acestor grupuri, în timp ce <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conectorii pragmatici</i></b> stabilesc legături între componentele comunicării.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Folosirea virgulei ca semn de punctuație poate fi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">imperativă</i></b> (se pune obligatoriu), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">prohibitivă</i></b> (nu se pune deloc) sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">facultativă</i></b> (la latitudinea celui care scrie). Orice vorbitor în română de cultură medie ar trebui să știe că înainte de conjuncțiile <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">dar, iar, ci, deci</i></b> se pune obligatoriu virgulă. Conjuncţia <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">însă</i></b> nu se pune niciodată între virgule când este în interiorul propoziţiei („Recomandările noastre nu au avut <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">însă</i></b> niciun rezultat“ şi nu „Recomandările noastre nu au avut, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">însă</i></b>, niciun rezultat“). Supărătoare este şi folosirea locuţiunii adverbiale <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ca şi</i></b>, care are funcţie comparativă, însemnând <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„la fel ca“</i></b> („Băiatul era, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ca şi</i></b> tatăl său, un impertinent“) în locul adverbului de comparaţie <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ca</i></b> („<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ca şi</i></b> mod de exprimare era un incult“ în loc de „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ca</i></b> mod de exprimare era un incult“).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> O altă greşeală impardonabilă este folosirea de mai multe ori a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">semnului exclamării (!)</i></b> la sfârşitul enunţurilor exclamative de tipul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Să moară toţi duşmanii mei!!!!“</i></b> unde semnele care vin după primul îl anulează pe acesta. Semnul exclamării se scrie de mai multe ori doar pentru a marca creşterea graduală a intensităţii vocii, numărul lor fiind în raport cu creşterea caracterului imperativ al comunicării:<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„−Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă, spargi urechile dumnealui!“</i></b> (Caragiale)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><em><strong><span style="font-size: 12pt; font-family: 'Times New Roman';">(va urma)</span></strong></em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p> Gramatica limbii române (I)tag:insemneculturale.ning.com,2013-09-04:6515444:Topic:3333962013-09-04T22:40:34.269ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.0pt; font-family: 'Times New Roman';">La început de secol XXI, elevii învață în școală…</span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"></p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.0pt; font-family: 'Times New Roman';">La început de secol XXI, elevii învață în școală</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman';">gramatica lui Creangă</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Este știut faptul că nicio limbă nu poate fi utilizată corect dacă însușirea ei nu se face prin asimilarea și respectarea unor reguli gramaticale de bază. Limba română modernă a început să fie structurată în tratate științifice de nivel european pe la mijlocul secolului trecut. În 1948, lingviștii bucureșteni, în frunte cu proaspătul academician Al. Graur, au inițiat elaborarea unei g<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ramatici</i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">a limbii române</i></b>, pe baza unor concepții mai evoluate. Lucrarea a apărut în două volume în 1954, apoi sintetizată într-un singur volum, în 1956. Cercetările interbelice în domeniu nu au putut fi fructificate din cauza instaurării regimului comunist.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Alinierea la propaganda sovietică</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">La începutul acestui an s-au împlinit șase decenii de la apariția lucrării „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Marxismul și problemele lingvisticii“</i></b> semnată de I. V. Stalin, ultimul amestec brutal al dictatorului în activitatea oamenilor de știință, la 5 martie 1953 trecând în lumea umbrelor. Elev de liceu fiind, nu am înțeles deloc de ce la orele de română a trebuit să-mi „însușesc“, până la finele anului, „învățăturile“ generalissimului despre limbă și nu limba română propriu-zisă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Introducerea la compendiul din 1956, după care m-am pregătit pentru intrarea la facultatea, e plină de citate din Marx, Engels și Lenin, în consens cu ideile din broșura lui Stalin, care demasca idealismul și antiistorismul teoriilor burgheze în materie de lingvistică.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Găsim în această lucrare definiția exactă a limbii ca fenomen social –</i></b> se spunea în introducere <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">–, apoi datele fundamentale privitoare la legătura dintre limbă și societate, la legile interne de dezvoltare a limbii, unică și comună pentru întregul popor, la limba viitorului</i></b> (probabil rusa – n. n.), <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">unică pe tot pământul în societatea comunistă“.</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></i></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">După șase decenii, din combaterea ideii lui N. I. Marr că ar exista limbi diferite pentru fiecare clasă socială în parte a rămas pentru toți doar... engleza, impusă de tehnologiile actuale ale informației și comunicării.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">La vremuri noi – gramatici noi</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Pe măsură ce regimul de la București se desprindea de Moscova, lingviștii români începeau și ei să se debaraseze de balastul științei sovietice. În 1963 se tipărește ediția a II-a a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramaticii Academiei“</i></b>, cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„î“</i></b> la toate cuvintele, dar în 1966, la doi ani după Declarația PCR din aprilie 1964, apare un tiraj nou al ediției a II-a, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„revăzută și adăugită“</i></b>, litera <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„â“</i></b> revenind atât în familia de cuvinte a substantivului <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„român“</i></b>, cât și în numele unor personalități de plin rang precum <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Brâncuși, Cândea, Pârvan</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Toate aceste gramatici oficiale, cărora li se adaugă cele de autor (una specială fiind <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica de bază a limbii române“</i></b> din 1982 a academicianului Ion Coteanu, prin admiterea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicatului verbal compus</i></b>) sunt îmbunătățiri ale celor tradiționale, prima fiind <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Elementa linguae daco-romanae sive valachicae“</i></b> de Samuil Micu și Gh. Șincai, publicată în 1780. Gramaticile școlare după care au învățat elevii s-au fundamentat de la epocă la epocă, pe aceste lucrări.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cele două volume – <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Cuvântul“</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Enunțul“</i></b> ale <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramaticii Academiei“</i></b> din 2005 (coordonator Valeria Guțu Romalo), sintetizată într-unul singur în 2010 sub titlul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica de bază a limbii române“</i></b> (coordonator Gabriela Pană Dindelegan) renunță la descrierea tradițională a limbii (deși se pleacă de la ediția din 1963) și se racordează unei noi abordări a fenomenului lingvistic.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Față de gramaticile de până acum, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriptive</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">normative</i></b>, noua versiune a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii Academiei</i></b> „asociază aspectul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriptiv</i></b> cu perspectiva <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">funcțională</i></b> asupra limbii, a cărei componentă principală o constituie raportarea la <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">procesul de comunicare</i></b>“ – după cum ne încredințează <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Prefața“</i></b> la volumul I (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Cuvântul“</i></b>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Din această perspectivă s-au impus, ca unități de bază ale limbii, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">cuvântul</i></b> (care aparține atât sistemului, cât și actului discursiv) și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">enunțul</i></b> (unitate de bază a comunicării).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Oferind o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">descriere</i></b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">actualizată</i></b> a evoluției limbii și a cercetării gramaticale din ultimele decenii, cele două volume ale <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii Academiei</i></b> din 2005 constituie <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„un temei și un imbold de înnoire a predării (gramaticii) limbii române în școală, în sensul înțelegerii organizării limbii și a mecanismelor de utilizare a sistemului în procesul de comunicare“</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica de bază a limbii române“</i></b> din 2010 simplifică acest demers, dar nimeni nu s-a sinchisit până acum să modernizeze însușirea limbii materne, eșalonând cunoștințele concentric, de la clasa a II-a până la clasa a XII-a, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor. Copiii sunt astfel obligați să se chinuie, ca Trăsnea din <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Amintirile“</i></b> lui Creangă, cu învățarea unor noțiuni și reguli depășite de mult, ceea ce poate duce la o respingere a însăși învățării.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Variante năstrușnice ale scrierii</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Efectele cantonării cu încăpățânare în regulile uneori anacronice ale studierii limbii române se pot constata foarte ușor în scrierea năstrușnică a unei secvențe de enunț: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„În timpul Celui de Al Doilea Război Mondial...“</i></b>, pe care o cităm cu scopul de a nu o mai repeta nimeni: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„În timpul celui De al Doilea Război Mondial....“</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Potrivit gramaticii care se învață în școală, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„cel“</i></b> din secvența de enunț de mai sus este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">articol demonstrativ,</i></b> iar <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„al“</i></b> este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">articol posesiv/genitival</i></b> în componența unui numeral ordinal. Scrierea cu literă mică al cuvântului <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„al“</i></b> este recomandată în mod greșit și de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">DOOM<sup>2</sup>,</i></b> cele două lucrări fiind elaborate concomitent, fără consultări mai amănunțite între colectivele de autori.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> În noua versiune a <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gramaticii Academiei</i></b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„cel“</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„al“</i></b> nu mai sunt articole, ci pronume sau adjective pronominale. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Cel“</i></b> este astfel <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">pronume/adjectiv demonstrativ semiindependent</i></b>, care necesită prezența unei compliniri (nu poate apărea singur) și are funcția sintactică de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">determinant</i></b> al grupului nominal citat. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Al“</i></b> este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">formant</i></b> obligatoriu al numeralului ordinal, formează deci o unitate morfosintactică cu „<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">doilea“</i></b>. În structura [demonstrativ semiindependent + <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">de</i></b> + numeral ordinal cu valoare de adjectiv], cuvîntul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„de“</i></b> este total delexicalizat (nu are sens) și nu impune numeralului pe care îl precedă cazul acuzativ. De aceea, în acest context, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„de“</i></b> nu este cap al unui grup prepozițional, singura sa funcție sintactică fiind aceea de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">conector</i></b> cerut de numeralul ordinal cu valoare de adjectiv. Amalgamat cu numeralul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„întâi“</i></b>, a dat forma invariabilă <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„dintâi“</i></b>: „cel <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">dintâi</i></b> copil/celui <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">dintâi</i></b> copil“.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-top: 0cm; margin-right: -.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-left: 0cm; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Forma corectă a grafiei grupului nominal luat ca exemplu este deci <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Cel de Al Doilea Război Mondial“</i></b> indiferent de locul pe care îl ocupă într-un enunț.</span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; font-family: 'Times New Roman';">Regândirea sistemului gramatical românesc</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">„Limba este întâiul mare poem al unui neam“ – spunea Lucian Blaga.Este tezaurul prin care neamul își recunoaște propria-i ființă și prin care moștenește averea intelectuală și istorică a strămoșilor săi. Acest tezaur este însușit de membrii comunității ținând cont de inegalitățile dintre: 1/ cultura lingvistică elaborată la nivel academic și cunoștințele despre limbă considerate util a fi transmise; 2/ cunoștințele considerate util a fi transmise și cele încorporate efectiv în lucrări destinate tuturor; 3/ cunoștinețele destinate tuturor și cele considerate util a fi transmise elevilor; 4/ cunoștințele prevăzute în programele școlare și cele cuprinse în manuale; 5/ cunoștințele cuprinse în manuale și cunoștințele însușite efectiv de elevi.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Derularea acestui proces s-a oprit însă pe la mijloc. Dacă în lucrările elevilor mai găsim formulări de tipul „Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa“ ori „Manole a pus-o pe Ana la zid și a început s-o lucreze“ nu ne gândim niciun moment că acestea ar fi cauzate de ignorarea noii abordări a gramaticii de către diriguitorii învățământului.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Heliocentrismul lui Copernic și noile Gramatici ale Academiei</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Unul dintre cei mai mari astronomi ai Antichității a fost Ptolemeu (sf. sec. I – cca 170 era creștină). Principala sa operă „Megale Syntaxis“ este o sinteză a cunoștințelor de astronomie din epoca sa, bazate pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">sistemul geocentric</i></b> al lumii (Soarele se deplasează în jurul Pământului, care este fix), teorie care a dominat tot Evul Mediu fără ca cineva să sufere din cauza acestui neadevăr (cum nimeni n-a murit pentru că a învățat în școală că vocabula <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„cel“</i></b> este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">articol demonstrativ</i></b> sau <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">adjectival</i></b> și nu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">pronume/adjectiv demonstrativ semiindependent</i></b> cum este interpretat astăzi).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Cel care a fundamentat primul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">teoria heliocentrică</i></b> a sistemului nostru planetar (mișcarea planetelor în jurul Soarelui) este astronomul polonez Copernic (1473-1543), răsturnând „adevărul“ lui Ptolemeu abia după aproape 1400 de ani. A greșit și Copernic puțin, susținând că Soarele ar fi centrul Universului. Teoria sa a fost însă pusă la index de Inchiziție 200 de ani, până la începutul secolului XIX. Planetele de la marginea sistemului solar au fost descoperite după moartea astronomului polonez: Uranus în 1781, Neptun în 1846 și Pluto în 1930.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ceea ce s-a petrecut în timp cu teoriile privind sistemul planetar din care facem parte s-a întâmplat și cu studiile despre limbă: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica Academiei“</i></b> din 2005 (GA<sup>3</sup>) a restructurat sistemul de funcționare a limbii române într-o cu totul altă organizare, fără a renunța la vreunul din elementele ei constitutive: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">părțile de vorbire</i></b> au devenit <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">clase lexico-gramaticale</i></b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">cuvântul</i></b> nu mai este studiat separat din punct de vedere <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">morfologic</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">sintactic</i></b>, ci, dintr-o <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">perspectivă morfosintactică</i></b>, sub aspect <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">flexionar, sintactic</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">semantic.</i></b> Clasele lexico-gramaticale și grupurile sintactice sunt astfel urmărite în același timp, atât ca organizare internă, cât și ca trăsături flexionare ale centrelor de grup.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Schimbări în gramatica de bază după numai 5 ani</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></b> <span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Dacă studiul gramaticii tradiționale era înlesnit de numeroase alte lucrări, cum ar fi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Sinteze de limba română“</i></b> (1984) și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica pentru toți“</i></b> (1986), ca să cităm doar două dintr-o bibliografie mult mai largă, noile gramatici sunt cam singurele, fără sprijinul unei „gramatici pentru toți“ sau al uneia „școlare“. Mai mult decât atât, așa cum teoria lui Copernic a fost corectată ulterior prin recunoașterea deplasării sistemului solar odată cu Calea Lactee, tot așa clasele lexico-gramaticale (fostele părți de vorbire) au fost conturate altfel în numai cinci ani: dacă în GA<sup>3</sup> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">numeralul</i></b> este <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">cardinal, ordinal, colectiv, multiplicativ, fracționar, distributiv</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>adeverbial,</i></b> în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatcia de bază a limbii române“</i></b> (GBLR), elaborată și editată de același Institut de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ din subordinea Academiei Române, dar într-o altă coordonare științifică, este doar de două feluri: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">cardinal</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ordinal</i></b>, celelalte subclase fiind „vărsate“ la alte clase sau subclase lexico-gramaticale: numeralul fracționar (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">jumătate, treime, sfert</i></b>) la substantiv, cel multiplicativ (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">îndoit, dublu, triplu</i></b>) la adjectiv sau adverb, adverbialul (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">o dată, de două ori</i></b>) la adverb, distributivul (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">câte doi/două, de câte zece ani)</i></b> la numeralul cardinal, iar numeralul colectiv (<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ambele, amândoi, tuspatru</i></b>) la pronumele independente globalizante, fiecare având individualitatea lor <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">morfologică, sintactică</i></b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">funțional-semantică</i></b>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Vă place, stimați vorbitori de limbă română? Nu credeți că în școală se învață ceea ce știu domnii de la minister și dascălii de română și nu ceea ce trebuie? Cine pune la index noua gramatică a limbii române și pentru cât timp?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: center; line-height: normal;" align="center"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';">Ce este „enunțul“ în raport cu definiția „propoziției“</span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Volumul al II-lea al <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramaticii Academiei“</i></b> din 2005, intitulat <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Enunțul“</i></b>, este un tom de peste 1.000 de pagini, imposibil de prezentat în întregime ca noutate. Semnalăm doar faptul că terminologia folosită, „fără a fi rebarbativă“, este supusă înnoirii ca urmare a evoluției teoretice a lingvisticii.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Spre deosebire de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">cuvânt</i></b>, tratat în primul volum, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">enunțul</i></b> nu aparține sistemului lingvistic, ci actului comunicării. Ca unitate de bază a acesteia, enunțul este o secvență fonică asociată cu o semnificație. Mai exact spus, așa cum este prezentat în <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Gramatica de bază a limbii române“</i></b>, enunțul este o comunicare verbală structurată gramatical în jurul unui <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicat al enunțării.</i></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> Ca centru al enunțului, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicatul enunțării</i></b> se caracterizează prin trăsăturile predicativității (auxiliare și sufixe gramaticale pentru mod și timp, desinențe pentru persoană și număr). Acest tip de predicat este echivalentul predicatului din gramaticile tradiționale. Există însă și un <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">predicat sintactico-semantic</i></b>, care reprezintă centrul oricărui grup sintactic capabil să-și atragă <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">complemente</i></b>. Predicatul enunțării și cel sintactico-semantic coincid atunci când sunt realizate prin forme verbale finite sau prin adverbe predicative.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><span style="font-size: 12.0pt; font-family: 'Times New Roman';"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span> În raport cu <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">enunțul</i></b>, al cărui predicat este exprimat printr-o formă verbală la un mod personal, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">propoziția</i></b> este o comunicare cu o predicație sintactică asigurată de o formă verbală finită (la un mod personal) sau non-finită (la un mod nepersonal). Altfel spus, în exemplele 1/ <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„toți merg la mare“</i></b> și 2/ <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">„mergând toți la mare“</i></b> avem două propoziții, dintre care doar prima este și un enunț, deoarece are o predicație sintactică și a enunțării exprimată printr-o formă verbală finită (la un mod personal), a doua având doar predicație sintactică, exprimată printr-o formă verbală non-finită (gerunziu).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><em><strong><span style="font-size: 12pt; font-family: 'Times New Roman';">(va urma)</span></strong></em></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296790?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869296888?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297070?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297125?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297211?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297446?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297583?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"><a target="_self" href="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=original"><img width="200" class="align-center" src="http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2869297640?profile=RESIZE_320x320" width="200"/></a></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; text-align: justify; line-height: normal;"></p> Scrierea corectă în limba română este un moft sau o obligaţie prevăzută în mod expres de lege?tag:insemneculturale.ning.com,2013-08-31:6515444:Topic:3302642013-08-31T10:16:36.016ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Timpul e un lux - nu trăim destul pentru a le afla pe toate! Şi dacă totuşi ştim cate ceva, rar ne batem pentru a spune ce ştim. Ortografia şi punctuaţia sunt primele noastre cărţi de vizită. Ne ajută cineva să nu le pătăm fără să ne dăm seama?</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> </p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Cu toate că româna este…</p>
<p></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Timpul e un lux - nu trăim destul pentru a le afla pe toate! Şi dacă totuşi ştim cate ceva, rar ne batem pentru a spune ce ştim. Ortografia şi punctuaţia sunt primele noastre cărţi de vizită. Ne ajută cineva să nu le pătăm fără să ne dăm seama?</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> </p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Cu toate că româna este considerată o limbă romanică, alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză, în scriere s a folosit, timp de patru secole, alfabetul chirilic, slavona fiind limba de cultură în partea răsăriteană a Europei. De aceea primele monumente literare româneşti au fost scrise cu alfabetul chirilic, până la alfabetul latin de astăzi folosind o vreme unul de tranziţie. Forma reproducerii grafice a cuvintelor a devenit subiect de dezbateri şi nemulţumiri încă de la începutul secolului XIX, proces care continuă şi astăzi. Bătălia s-a dat (şi se mai dă) între lingviştii care susţineau scrierea etimologică, cât mai aproape de forma etimonului latinesc, şi cei care pledau pentru o scriere fonetică. Alfabetul latin a fost introdus oficial în 1860, normele academice de scriere devenind obligatorii în 1881. După reformele ortografice din 1904 şi 1932, Academia simplifică ortografia limbii române în 1953, introducând scrierea cu „î“ şi „sînt“ în toate cuvintele (din 1965 – cu excepţia familiei lexicale a cuvântului „România“). În 1993 se revine la scrierea cu „â“ şi, după caz, „î“ şi la „sunt“. Odată cu trecerea la scrierea în format electronic, limba română începe să fie desfigurată până la pierderea identităţii prin nefolosirea semnelor diacritice.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> <b>Fără semnele diacritice, limba română scrisă e alta decât cea vorbită</b></p>
<p><span class="font-size-3"> <img src="http://www.ziaruldevrancea.ro/files.php?file=gramatica_11__2_indreptar_ortografic_267803494.jpg" border="0" height="400" width="254"/></span></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Ediţia a V-a a „Îndreptarului ortografic…“, ultima, apărută cu 12 ani în urmă</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Folosirea semnelor diacritice în scrierea limbii române nu este un moft. Lipsa lor face din limba noastră una străină, de neînţeles atât pentru cei care o vorbesc, cât şi pentru europenii cu care suntem tot mai mult în contact direct. Iată ce iese din două versuri pe care copiii le învaţă din momentul în care încep să lege cuvintele în propoziţii: „Catelus cu parul cret / Fura rata din cotet“ sau dintr-un anunţ la un magazin angro: „Avem sarma ghimpata la sul“ pentru „sârmă ghimpată.“ Până acum câţiva ani, cei care voiau să scrie la computer un „ă“, „â/î“, „ş“ sau „ţ“ nu puteau din motive tehnice. Obişnuindu-se cu o astfel de scriere, astăzi, când furnizorii internaţionali de software şi-au adaptat sistemele la caracterele alfabetului românesc, mulţi utilizatori de computere o ţin, din comoditate, tot „pe vechi“, justificându-se lamentabil: într-o Românie în care toate sunt pe „dos“, scrierea în format electronic „merge şi aşa“. Iar cei care îşi trimit mesaje pe Messenger, în majoritatea lor tineri, au ajuns să scrie într-un limbaj aproape încifrat, specific internetului, cu „sh“ în loc de „ş“, „tz“ în loc de „ţ“ sau chiar „k“ în locul adverbului de comparaţie „ca“: „Te portzi k o tzatza, draga, fii shi tu mai deshteapta“. Cum să nu-şi maltrateze limba maternă dacă ditamai magistraţii de la CSM îşi scriu în mesaje „4pezi“ în loc de „patrupezi“ (ce epitet pentru patru dintre colegii lor!), iar un post de televiziune tot afişează seara „Petrecere k’n lumea copiilor“ şi „Rezoomatul zilei“ fără ca cineva să-i sancţioneze pentru distrugerea celui mai important bun naţional. Cu toate că adaptarea calculatoarelor la caracterele alfabetului românesc s-a făcut de către producătorii de software încă din 2001, sarabanda maltratării limbii române continuă.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> </p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> <b>Legile de protecţie a limbii naţionale în mapa primarului</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> Autoritatea care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii“ este Academia Română, se spune în Legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. 752/2001. Până aici e foarte bine, dar ce se întâmplă cu cei care scriu şi vorbesc după ureche? Ca să-şi salveze onoarea, Parlamentul României (în care mulţi „se salută“ cu limba română, dar „nu vorbesc cu ea“, cum făcea Voltaire cu Divinitatea) a mai votat o Lege privind utilizarea codificării standardizate a setului de caractere în formă electronică nr. 183/2006, în baza căreia ministrul comerţului şi tehnologiei informaţiei din vremea aceea a emis un ordin de respectare strictă a legii. Ultimele două acte normative stabilesc că autorităţile şi instituţiile publice, precum şi notarii publici au obligaţia de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere româneşti în documentele elaborate electronic, respectând semnele de punctuaţie şi de ortoepie aşa cum sunt ele definite în ediţiile actualizate ale dicţionarelor Academiei. „Pentru scrierea şi procesarea documentelor în fomră electronică în limba română se recomandă a se folosi tastatura românească în conformitate cu aranjamentul 1 de caractere din standardul SR 13392:2004 sau orice versiune actualizată a acesteia“ se spune în Legea nr. 183/2006. Sancţiunea se aplică notarului public sau, după caz, conducătorului autorităţii ori instituţiei publice vinovate de către... primar sau agentul de poliţie constatator, în conformitate cu procedurile Legii nr. 180/2002 privind regimul juridic al contravenţiilor actualizată. De râsul curcilor: nu scriu ei corect profesorii de română şi-i pui pe poliţişti şi primari, că altă treabă n-au, să dea contravenţii pentru încălcarea unor norme lingvistice!</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> <b>Reforme ortografice pe temeiuri ştiinţifice şi extralingvistice</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> Ca să evităm alergarea agenţilor de poliţie sau a primarilor, cu carnetul de amenzi în mâini, după jurnalişti (că doar pe aceştia îi mai citesc!), reamintim câteva repere din evoluţia ortografiei şi punctuaţiei limbii române. Ultima reformă radicală din secolul trecut a fost cea din 1953, an în care Institutul de Lingvistică din Bucureşti a publicat „Mic dicţionar ortografic“. Atunci s-a generalizat scrierea cu „î“ în toate situaţiile, deşi sunetul provenea din toate vocalele latineşti (campus>cîmp, ventus>vînt, rivus>rîu, fontana >fîntînă, unquam> încă) şi principiul etimologic era imposibil de aplicat. La fel şi cu formele flexionare ale verbului „a fi“ (sînt, sîntem, sînteţi), modificarea fiind justificată istoric şi continuând o tradiţie mai veche. Pe deasupra, oglindea şi pronunţarea cea mai răspândită atât în trecut, cât şi în zilele noastre. După 40 de ani, în 1993, Academia a hotărât revenirea la „â“ şi „sunt“, unii considerând că „î“ este de influenţă slavă, impus în timpul ocupaţiei sovietice, deşi sunetul îl avem şi în numeroase cuvinte de origine traco-dacă: brâu, brânză, fărâmă, mânz, rânză, sâmbure, şopârlă. Travaliul acesta între „î“ şi „â“ este clar de natură extraligvistică. Iată însă folosirea virgulei (semn de punctuaţie) pe criterii ştiinţifice, descrisă însă din perspectiva Gramaticii de bază a limbii române.</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> <b>Conectori sintactici şi conectori pragmatici</b></p>
<p><span class="font-size-3"> <img src="http://www.ziaruldevrancea.ro/files.php?file=gramatica_11__1_Eminescu_Luceafarul_689037472.jpg" border="0" height="400" width="279"/></span></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Ortografia lui Eminescu în „Luceafărul“, aşa cum a apărut în volumul „Poesii“ din 1884</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Conectorii sunt elemente lingvistice caracterizate prin sensul lor abstract, lipsa flexiunii (sunt invariabili) şi îndeplinesc diferite roluri sintactice. În clasa conectorilor se includ prepoziţiile, conjuncţiile şi elementele relative (pronume, adjective pronominale, adverbe). Conectorii sintactici asigură coeziunea grupurilor sintactice şi ierarhizarea constituienţilor în interiorul acestor grupuri, în timp ce conectorii pragmatici stabilesc legături între componentele comunicării. Folosirea virgulei ca semn de punctuaţie poate fi imperativă (se pune obligatoriu), prohibitivă (nu se pune deloc) sau facultativă (la latitudinea celui care scrie). Orice vorbitor în română de cultură medie ar trebui să ştie că înainte de conjuncţiile dar, iar, ci, deci se pune obligatoriu virgulă. Conjuncţia însă nu se pune niciodată între virgule când este în interiorul propoziţiei („Recomandările noastre nu au avut însă niciun rezultat“ şi nu „Recomandările noastre nu au avut, însă, niciun rezultat“). Supărătoare este şi folosirea locuţiunii adverbiale ca şi, care are funcţie comparativă, însemnând „la fel ca“ („Băiatul era, ca şi tatăl său, un impertinent“) în locul adverbului de comparaţie ca („Ca şi mod de exprimare era un incult“ în loc de „Ca mod de exprimare era un incult“). O altă greşeală impardonabilă este folosirea de mai multe ori a semnului exclamării (!) la sfârşitul enunţurilor exclamative de tipul „Să moară toţi duşmanii mei!!!!“ unde semnele care vin după primul îl anulează pe acesta. Semnul exclamării se scrie de mai multe ori doar pentru a marca creşterea graduală a intensităţii vocii, numărul lor fiind în raport cu creşterea caracterului imperativ al comunicării:„−Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă, spargi urechile dumnealui!“ (Caragiale)</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> <b>Câteva concluzii deloc îmbucurătoare pentru români</b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> Ultimul „Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie“ acceptabil ca număr de file pentru a fi uşor de consultat a fost editat în 2001, înaintea publicării noii „Gramatici a Academiei“ în 2005, a „Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic“ în acelaşi an şi mai ales a „Gramaticii de bază a limbii române“. Între aceste trei lucrări normative masive există însă numeroase nepotriviri, recunoscute de autorii lor. Într-o „Notă asupra ediţiei“, colectivul care a elaborat DOOM2 afirmă că a încercat să reducă decalajul dintre norma academică şi uzul real al limbii române literare actuale, multe schimbări reflectând adaptarea normei academice la uzul actual al „generaţiei medii de intelectuali din Bucureşti“ (vai, ce discriminare faţă de restul vorbitorilor de limbă română, de vreo zece ori mai numeroşi!) Cum lucrările din 2005 s-au elaborat şi tipărit „în paralel“, recunoaşterea faptului că DOOM2 nu a preluat toate inovaţiile noii ediţii a „Gramaticii Academiei“, revăzută şi ea în GBLR în 2010, „ci numai unele dintre nuanţările sale“, este gravă. Cheltuielile cu editarea acestor lucrări greu de utilizat în şcoli să fie similare celor cu autostrăzile care au lăsat România pe drumuri?</p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br/> <br/> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> <span style="mso-spacerun: yes;"> </span> Prof. Valeriu Anghel</i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"> </p> Avem o sărbătoare – Ziua Limbii Române. Ce facem cu ea?tag:insemneculturale.ning.com,2013-08-30:6515444:Topic:3302212013-08-30T22:18:26.823ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27.0pt;"><span class="font-size-3" style="font-size: 11.0pt;">Începând cu anul 2013, la 31 august, celebrăm Ziua Limbii Române. Așadar, avem o sărbătoare. Ce facem cu ea? Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române trebuie să fie marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentantele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin…</span></p>
<p></p>
<p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27.0pt;"><span class="font-size-3" style="font-size: 11.0pt;">Începând cu anul 2013, la 31 august, celebrăm Ziua Limbii Române. Așadar, avem o sărbătoare. Ce facem cu ea? Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române trebuie să fie marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentantele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. Guvernul și autoritățile administrației centrale și locale vor lua măsurile ce se impun pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile legii, să se intoneze imnul național și să se folosească sigiliile cu stema țării de către autoritățile și instituțiile publice. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor… Aceasta este la nivel legislativ și ideatic. Practic? Tare mi-e teamă că „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">frigem mititei pe orice Golgotă</i>” (închinăciune amară ție, Octavian Paler!). Hai, pentru câteva minute, să renunțăm să ne ascundem în mulțime, ori să dăm vina pe societate, și să ne întrebăm sincer: „Ce facem noi, ca cetățeni ai Patriei Limbii Române, oriunde ne-am afla, în această sfântă zi de 31 August?” Unii mi-ar răspunde, răstit, cu o altă întrebare: „Chiar e nevoie de o astfel de sărbătorire!?” Și-n snobismul lor gregar, în mânia lor cosmopolită, fără să se informeze, aruncă furioși, ca pe o certitudine, ca pe o axiomă faptul că în nicio țară din UE nu există o astfel de sărbătoare. Păcătuiesc la rându-mi, fără să mă documentez din lipsă de timp, și afirm cu tărie că nu mongolii, aborigenii, boșimanii, cu atât mai puțin patagonezii au inventat sintagma <i style="mso-bidi-font-style: normal;">frangleza</i>. Mi-e de-ajuns să știu că francezii au impus această expresie și să bănuiesc faptul că au în calendarul lor național Ziua Limbii Franceze, iar dacă nu au o așa sărbătoare, e și mai bine – înseamnă că-și celebrează limba în fiecare zi.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27.0pt;"><span class="font-size-3" style="font-size: 11.0pt;">Sincer, ca slujitor modest al limbii române, la un prim impuls, declarându-mă totuși un naționalist luminat, făcând o analogie păgână cu chelnerii care, muncind zilnic în restaurant, după noaptea epuizantă de Revelion, se adună, culmea, tot într-un restaurant, pentru a face revelionul lor, aș răspunde că nu-i necesară o astfel de sărbătoare. Cât de egoiști am fi să nu ne bucurăm de o asemenea festivitate ce ne dă prilejul de a evoca înaintași de geniu cum ar fi un Hașdeu, Alecsandri, Eminescu, Slavici, Creangă, Nichita, de a trage concluzii, de a face planuri de viitor pentru a ne păstra cât mai curată limba. Am mai spus-o și cu alte prilejuri, limba e un sistem viu, cuvinte se nasc și mor, dar chiar trebuie să acceptăm barbarisme (cuvinte împrumutate dintr-o limbă străină fără a fi necesare), „englez(oa)isme”, „romfranglezisme” fără nicio noimă? Cum ziceam, ca truditor insignifiant al limbii române (dar nici Himalaya nu-i alcătuită dintr-un monolit!), pentru mine, zilnic, aceasta e crucea de lumină pe care o port. Firește, mă mai împiedic, mai găsesc un Simon să mă ajute, dar cânte cocoșul de trei miliarde de ori eu nu mă voi dezice de limba mea!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27.0pt;"></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27.0pt;"></p> Când scriem: nicio, nici o, niciun, nici untag:insemneculturale.ning.com,2013-05-01:6515444:Topic:2423222013-05-01T22:06:53.177ZElena Mititeluhttps://insemneculturale.ning.com/profile/ElenaMititelu
<p><span class="font-size-3"><i><b>NICIO, NICIUN, NICI O, NICI UN<br></br></b></i></span></p>
<p></p>
<p style="margin-bottom: 0;"><span class="font-size-3"> Vom discuta astăzi despre cea mai comentată şi cea mai disputată prevedere nouă a <i>Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic</i>-2005, şi anume scrierea laolaltă (într-un singur cuvânt) a cuvintelor din seria <b><i>nicio, niciun</i></b>.</span> <br></br> <span class="font-size-3"> Această reglementare este potrivită și…</span></p>
<p><span class="font-size-3"><i><b>NICIO, NICIUN, NICI O, NICI UN<br/></b></i></span></p>
<p></p>
<p style="margin-bottom: 0;"><span class="font-size-3"> Vom discuta astăzi despre cea mai comentată şi cea mai disputată prevedere nouă a <i>Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic</i>-2005, şi anume scrierea laolaltă (într-un singur cuvânt) a cuvintelor din seria <b><i>nicio, niciun</i></b>.</span> <br/> <span class="font-size-3"> Această reglementare este potrivită și binevenită, ceea ce nu înseamnă că nu ar exista obiecţii faţă de alte dispoziţii ale <i>Dicţionarului</i>.</span><br/> <span class="font-size-3"> Trebuie înţeles că această regulă nouă nu înseamnă că <i>nicio, niciun</i> (şi flexiunea lor: <i>niciunui, niciunor</i> etc.) s-ar scrie <b>întotdeauna</b> legat, ci <b>numai</b> atunci când au statutul de pronume sau adjectiv pronominal. (Dacă aţi uitat cum e cu pronumele sau cu adjectivul pronominal, nu e nicio nenorocire. Nu strică să ne reamintim că mai sunt multe cuvinte în limba română care scrise împreună au un înţeles şi scrise separat, un altul. Iată doar câteva:</span><br/> <span class="font-size-3"><i> El procedează <b>altfel</b>. Acesta e <b>alt fel</b> de gips.<br/> Nu am <b>decât</b> 1000 de lei. <b>De cât</b> timp lipseşte?<br/> E aşa de frig, <b>încât</b> îngheaţă geamurile. Vreau să ştiu <b>în cât</b> timp vii.<br/> E un cetăţean <b>oarecare</b>. <b>Oare care</b> dintre ei va veni primul?<br/> A fost <b>odată</b> un prinţ. A venit <b>o dată</b> şi n-a mai revenit.<br/> Te aştept, poţi să vii <b>oricând</b>. Mă sună <b>ori când</b> ninge, <b>ori când</b> plouă.<br/> <br/> </i> Reîntorcându-ne la <b><i>niciun</i></b>, trebuie reținut faptul că, prin scrierea legată, atunci când se cuvine, cuvântul devine concordant cu perechea lui pozitivă care este <i>vreun</i>, pe care-l scriem tot dintr-o bucată. (Fireşte, când spunem <i>niciun</i>, pentru economie de timp, ne referim la întrega serie: <i>niciun, nicio, niciunei...</i>). E de observat că şi în celelalte limbi romanice aceste cuvinte sunt scrise tot legat: <i>ninguno</i> - span., <i>aucun</i> - franc., <i>nessun</i> - ital.</span><br/> <span class="font-size-3"> Ca să evitaţi confuzia (când e legat?, când nu e?), ca soluţie mnemotehnică (ca metodă de ţinut minte) e util să reţineţi următoarea distincţie: atunci când e vorba de „cantitate zero, nimic, deloc”, cuvântul se scrie legat: <i><b>nicio</b></i>. Atunci când e vorba de o "disjuncţie" negativă, de o „negaţie repetată”, scriem în două cuvinte: <b><i>nici o, nici un</i></b>. Vă rog să priviţi aceste perechi de exemple:</span></p>
<div align="center"><center><table style="border-collapse: collapse;" id="AutoNumber9" border="0" cellspacing="0" width="100%">
<tbody><tr><td width="100%"><p style="margin-left: 40;"><span class="font-size-3"><i><font size="2"> -Ţi-a plăcut spectacolul?</font><br/> -Nu mi-a produs</i> <b><i>nicio</i></b> <i>emoţie.</i> (Deloc, zero)</span><br/> <span class="font-size-3"><i><font size="2">-Cum priveşti examenul de mîine?</font><br/> -Nu am <b>nici o</b> siguranţă deplină, dar <b>nici o</b> emoţie deosebită.</i> (Negaţie repetată).</span></p>
<p style="margin-left: 40;"><span class="font-size-3"><i><font size="2">-C<font size="2">â</font>te fete stau la parter?</font></i></span><br/> <span class="font-size-3"><i>-La parter nu e</i> <b><i>niciuna</i></b><i>.</i> (Cantitate zero)</span><br/> <span class="font-size-3"><font size="2">-C<font size="2">â</font>te fete locuiesc în camera aceea, una sau trei?</font></span><br/> <span class="font-size-3">-<b><i>Nici una</i></b>, <i>nici trei, ci două.</i> (Negaţie repetată)</span></p>
<p style="margin-left: 40;"><span class="font-size-3"><i><font size="2">-Ai în Franţa vreo mătuşă?</font><br/> -N-am acolo <b>niciuna</b>, singura mea mătuşă e în Cluj.</i> (Zero, nimic)</span><br/> <span class="font-size-3"><i><font size="2">-Ai acolo vreo colegă, vreo prietenă?</font></i></span></p>
<p style="margin-left: 40;"><span class="font-size-3"><i>-N-am <b>nici una</b>, nici alta, doar o soră vitregă.</i> (Negaţie repetată)</span></p>
</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</center>
</div>
<p style="margin-top: 0;"><span class="font-size-3"> Există, totuşi, şi situaţii în care putem alege între cele două variante. Alegerea e în funcţie de intenţia comunicării, de prezenţa sau absenţa unui substrat retoric. La o întrebare ca:</span><br/> <span class="font-size-3"><i><font size="2"> -Mai e vreun măr?<br/></font></i> putem răspunde:</span><br/> <span class="font-size-3"> <i> -Nu mai e <b>niciunul</b>.</i> (atunci când intenţia e de a informa, sec, neutru. Sau:</span><br/> <span class="font-size-3"> <i>-Nu mai e <b>nici unul</b>.</i> (atunci când substratul retoric e „fantastic, nici măcar unul!”)</span><br/> <br/> <span class="font-size-3"> Merită să ne întoarcem puţin la primul exemplu, pentru a sublinia avantajul logic al acestei grafii.</span> <br/> <span class="font-size-3"><i><font size="2"> -Ţi-a plăcut spectacolul?</font><br/> -Nu mi-a produs <b>nicio</b> emoţie.</i></span> <br/> <span class="font-size-3"> Dacă am scrie <i>Nu mi-a produs <b>nici o</b> emoţie</i>, în mod logic, propoziţia ar părea neîncheiată, pentru că ar rămâne o aşteptare neîmplinită: „nici o emoţie, nici... ce altceva?”</span><br/> <br/> <span class="font-size-3"> </span></p>